Cinci plaje care te vor dezamăgi și alternativele lor spectaculoase, unde nu ești sufocat de betoane și gunoaie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Visul unui concediu perfect pe o plajă exotică se poate transforma rapid într-o dezamăgire profundă. Multe dintre destinațiile promovate agresiv pe rețelele de socializare ca fiind „paradisuri terestre” ascund o realitate sumbră în spatele fotografiilor editate: turism de masă sufocant, prețuri exagerate, stațiuni betonate fără personalitate și chiar tone de deșeuri.
Cuprins:
- 1. Maspalomas (Gran Canaria, Spania) vs. Nordul insulei sau activități active
- 2. Coasta Mediteraneană a Spaniei vs. Coasta Atlantică a Spaniei
- 3. Cancún (Mexic) vs. Turismul cultural din Yucatán
- 4. La Grande Motte (Franța) vs. Languedoc-Roussillon (Sudoest)
- 5. Kuta (Bali, Indonezia) vs. Nordul insulei Bali
Jurnalistul de turism Christian Bauer a analizat pentru publicația elvețiană Blick câteva dintre cele mai populare plaje din lume care nu își mai merită faima și a propus alternative mult mai spectaculoase și curate pentru o vacanță reușită. Iată ce destinații ar trebui să eviți și unde merită, de fapt, să îți rezervi biletele.
1. Maspalomas (Gran Canaria, Spania) vs. Nordul insulei sau activități active
Maspalomas este, fără îndoială, cea mai cunoscută plajă din Insulele Canare, renumită pentru dunele sale de nisip care se întind pe kilometri întregi și care amintesc de deșertul Sahara. Deși peisajul dunelor este pitoresc, plaja în sine este una mediocră.
Marea dezamăgire: este satul de vacanță artificial Maspalomas. Zona este complet distrusă din punct de vedere arhitectural de o „manie a construcțiilor”. Vei fi cazat în buncăre hoteliere din beton, vei merge prin mall-uri fără suflet și vei sta la baruri pseudo-spaniole unde nici măcar personalul nu este localnic.
- Alternativa: Gran Canaria rămâne o insulă superbă, dar pentru ciclism și drumeții, nu pentru plajă. Dacă vrei un sejur autentic, explorează interiorul muntos sau nordul mai puțin comercial al insulei.
2. Coasta Mediteraneană a Spaniei vs. Coasta Atlantică a Spaniei
Deși Spania este una dintre cele mai vizitate țări din lume tocmai datorită plajelor sale, o mare parte din coasta sa mediteraneană a căzut victimă lăcomiei imobiliare încă din anii '60. Cel mai elocvent și neplăcut exemplu este Benidorm (Costa Blanca), un oraș plin de zgârie-nori ridicați haotic doar pentru a înghesui cât mai mulți turiști.
Marea dezamăgire: Betonarea agresivă și pierderea completă a esteticii tradiționale spaniole.
- Alternativa: Schimbă complet direcția și orientează-te către Coasta Atlantică a Spaniei. Regiuni precum Țara Bascilor, Asturia, Cantabria și Galicia oferă plaje incredibil de frumoase, sălbatice, unde turismul de masă internațional încă nu a reușit să distrugă farmecul local. Ca o recomandare suplimentară, jurnalistul Juan Moreno notează cu umor: „Când sunt întrebat în Germania ce loc recomand pentru o vacanță la Mediterană, ca spaniol, spun mereu: Grecia!”
3. Cancún (Mexic) vs. Turismul cultural din Yucatán
Pentru a ajunge în Cancún, un turist european petrece în medie 12-15 ore pe drum (zboruri plus transferuri). Merită acest efort? Cu siguranță nu, dacă scopul tău este doar să stai la plajă.
Marea dezamăgire: Peisajul format din nisip fin și apă turcoaz este umbrit de resorturile gigantice din „Zona Hotelera” (o fâșie de 20 de kilometri construită artificial, unde mamuții de beton stau aliniați unul lângă altul). În plus, din aprilie până în august, zona se confruntă cu sezonul de sargas (alge marine) care ajung pe mal, putrezesc și emană un miros pestilențial.
- Alternativa: Peninsula Yucatán merită vizitată pentru istoria și cultura sa fascinantă – ruinele Maya și orașele coloniale spaniole sunt spectaculoase. Dacă vrei însă doar o plajă curată și relaxare, marea Mediterană oferă opțiuni mult mai accesibile și mai frumoase, fără miros de alge și la doar câteva ore de zbor.
4. La Grande Motte (Franța) vs. Languedoc-Roussillon (Sudoest)
Spre deosebire de Spania, Franța a reușit în mare parte să își protejeze linia de coastă de abuzurile imobiliare. Există însă o mare excepție: La Grande Motte, o stațiune de lângă Montpellier construită de la zero în anii '60 pe planșeta arhitectului Jean Balladur, cu scopul de a concura cu turismul spaniol.
Marea dezamăgire: Clădirile în formă de piramidă care trebuiau să imite arhitectura Maya din Mexic arată astăzi ca niște monștri de beton deformați și total nepotriviți pentru o atmosferă relaxantă de vară.
- Alternativa: Mergi doar câțiva kilometri mai la sud-vest, tot în regiunea Languedoc-Roussillon. Acolo vei găsi sate pescărești autentice și stațiuni de coastă tradiționale, mult mai primitoare și verzi.
5. Kuta (Bali, Indonezia) vs. Nordul insulei Bali
Dacă în 2007 Kuta era o destinație exotică accesibilă, astăzi s-a transformat în „Ballermann-ul Asiei” (o zonă dedicată exclusiv petrecerilor zgomotoase, preferată de turiștii australieni).
Marea dezamăgire: Turismul de masă a adus cu sine marile lanțuri hoteliere internaționale, comercianți extrem de agresivi și a eliminat complet cultura locală. Mai mult, în timpul iernii, furtunile aduc pe plajele din vestul insulei cantități industriale de deșeuri din plastic direct din ocean.
- Alternativa: Indonezia și Bali rămân destinații magice, dar Kuta trebuie evitată cu desăvârșire. Dacă ești în căutare de plaje liniștite, peisaje autentice și o conexiune reală cu tradițiile balineze, îndreaptă-te spre nordul insulei Bali.
