Cine a fost Edgar Quinet

Cine a fost Edgar Quinet

Edgar Quinet (1803-1875) a fost un filozof, poet, istoric și scriitor francez, cunoscut pentru opiniile sale politice radicale și pentru operele sale literare și istorice.

Edgar Quinet s-a născut la 17 februarie 1803, în orașul Bourg-en-Bresse din regiunea Ain din Franța. Tatăl său, Jerome Quinet, era avocat și magistrat în cadrul tribunalului local, iar mama sa, Marie-Antoinette Auguie, era fiica unui medic.

În timpul copilăriei sale, Edgar Quinet a fost educat acasă de către mama sa și de către un preot catolic, care i-au dezvoltat interesul pentru literatură și religie. În 1814, familia sa s-a mutat la Lyon, unde Edgar a studiat la liceul Sainte-Barbe.

În 1820, Quinet a plecat la Paris pentru a studia filosofia la Sorbona. În timpul studiilor sale, a intrat în contact cu grupul de intelectuali romantici care se numeau „cenaclul lui Victor Hugo”, printre care se numărau și Alfred de Vigny, Sainte-Beuve și Théophile Gautier.

În 1827, Quinet a obținut o bursă de la guvernul francez și a călătorit în Italia, unde a petrecut doi ani studiind istoria Renașterii și a devenit pasionat de lupta pentru libertatea și unitatea Italiei.

În 1830, Quinet a devenit profesor de literatură franceză la Sorbona, dar a fost forțat să demisioneze în 1846 din cauza opiniilor sale politice radicale. În anii următori, a fost implicat în mișcările politice ale epocii, cum ar fi Revoluția din 1848 și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali din Franța.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Edgar Quinet a murit la 27 martie 1875 în Versailles, Franța.

Edgar Quinet, în istorie

Quinet a fost unul dintre liderii intelectuali ai mișcării romantice franceze și a susținut o serie de reforme sociale și politice radicale în timpul Revoluției de la 1830. El a devenit cunoscut pentru critica sa asupra religiei și a Bisericii Catolice, pe care le considera obstacole în calea progresului și libertății umane.

Pe plan literar, Quinet a scris poezii, eseuri și romane, care au fost apreciate pentru stilul lor vibrant și expresiv, precum și pentru idealurile umaniste și democratice pe care le promovau. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Ahasvérus” (1833), o poveste despre un om condamnat să rătăcească prin lume pentru totdeauna, și „La Révolution” (1848), un eseu despre Revoluția Franceză și ideologia sa.

Pe plan istoric, Quinet este cunoscut pentru lucrările sale despre Revoluția Franceză, precum și despre istoria culturii și religiei în Europa. El a scris mai multe volume despre istoria religiilor, precum și o „Istorie a Revoluției Franceze” în cinci volume (1865-1872).

În plus, Quinet a avut o contribuție importantă în susținerea cauzei naționale a românilor, prin susținerea independenței României și a culturii românești.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Edgar Quinet este cunoscut în istorie ca unul dintre cei mai importanți intelectuali francezi din secolul al XIX-lea, care a promovat idealurile umaniste și democratice prin operele sale literare și istorice, și a susținut cauzele naționale și libertatea popoarelor europene.

Edgar Quinet, în România

Edgar Quinet a venit în România în 1850, la invitația guvernului francez condus de președintele Louis-Napoleon Bonaparte, care a trimis o misiune culturală în țările române pentru a întări relațiile culturale și politice între Franța și aceste țări.

Quinet a acceptat invitația și a vizitat Muntenegru, Serbia și apoi Valahia și Moldova, unde a petrecut aproximativ trei luni. El a fost impresionat de cultura românească și de lupta românilor pentru independență și a început să susțină cauza națională a acestora.

De asemenea, Quinet a venit în România și ca urmare a interesului său pentru istoria și cultura țărilor din Europa Centrală și de Est. El a studiat cu atenție istoria, cultura și literatura românească și a devenit un mare admirator al valorilor culturale și morale ale poporului român.

Prin urmare, vizita lui Edgar Quinet în România a fost motivată de interesul său pentru cultura și istoria țărilor din Europa Centrală și de Est, precum și de dorința de a susține cauza națională a românilor și de a întări relațiile culturale și politice între Franța și România.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Edgar Quinet a avut o contribuție importantă în România prin susținerea cauzei naționale a românilor în perioada de după Revoluția de la 1848. El a fost unul dintre intelectualii francezi care a condamnat intervenția Rusiei în Principatele Române și a cerut independența României.

În 1851, Quinet a publicat cartea „Scrisori din Valahia”, în care a descris condițiile din Principatele Române sub ocupația otomană și a criticat politica Franței de sprijinire a Turciei. Cartea a avut un impact puternic în Europa și a contribuit la creșterea interesului pentru cauza românilor.

După războiul Crimeii, în anul 1856, reprezentanții români au început o campanie de presă, dar se simţea nevoia susținerii de către o personalitate europeană, cu trecere la public şi încredere la participanții la congres. S-a oferit istoricul şi scriitorul Edgar Quinet, apărătorul libertăţii naţiunilor, stimat de intelectualitatea întregii Europe. Edgar Quinet s-a folosit de tot prestigiul câștigat de-a lungul anilor pentru a convinge marile puteri să accepte unirea românilor.

În plus, Quinet a fost un susținător al culturii românești și a tradus opere importante ale literaturii române, precum „Mihai Viteazul” de Constantin Negruzzi și „Istoria țării Românești” de Grigore Ureche.

Prin urmare, Edgar Quinet a avut o contribuție semnificativă în sprijinirea cauzei naționale a românilor și a jucat un rol important în creșterea interesului pentru România în Europa secolului al XIX-lea.

Descoperă și cine a fost Marie Curie

Exilul lui Edgar Quinet

Edgar Quinet a fost forțat să părăsească Franța după Revoluția din 1848 din cauza opiniilor sale politice și a activității sale publice. El a trăit în exil în Elveția, Italia și Belgia, până când a fost reabilitat și s-a întors în Franța în 1870, după căderea celui de-al Doilea Imperiu.

În timpul exilului său, Edgar Quinet a continuat să scrie și să publice lucrări importante de istorie și filozofie, printre care se numără „Adevarul” (1850), „Scrisori către Franța” (1851), „Creștinismul și Revoluția” (1857) și „Orașele Italiei” (1860).

Edgar Quinet, căsătorit cu fiica lui Gheorghe Asachi

În 1841, Edgar Quinet o cunoaște pe Hermiona Asachi, fiica lui Gheorghe Asachi. Datorită activităţii sale istorico-literare, era în contact cu grupul intelectual care se afla şi Hermiona cu alţi tineri români ai asociaţiei studenţeşti, adepţi ai ideii unirii Moldovei şi Munteniei. Între ei exista o diferenţă de vârstă de 18 ani, Hermiona fiind născută în 1821, iar Quinet în 1803.

Rămas văduv după moarea soției, Edgar Quinet îi trimite o scrisoare în decembrie 1851 lui Georghe Asachi, prin care cerea încuviinţarea căsătoriei cu Hermiona, scrie rador.ro

Scrisorile dintre Hermione Asachi și Edgar Quinet sunt considerate importante din punct de vedere istoric și literar, deoarece dezvăluie perspectivele lor asupra culturii, politicii și a altor subiecte relevante din acea perioadă. Aceste scrisori sunt păstrate astăzi în colecțiile de manuscrise ale Bibliotecii Academiei Române și ale Bibliotecii Naționale a Franței.

Cine a fost Hermiona Asachi

Hermione Asachi (1821-1901) a fost o scriitoare, poetă, traducătoare și activistă culturală română din secolul al XIX-lea.

Ea a fost fiica poetului, scriitorului și lingvistului Gheorghe Asachi și a soției sale, Maria Rosetti, o personalitate importantă a societății românești din acea perioadă. Hermione a crescut într-un mediu cultural bogat și a fost educată acasă de către părinții săi, care i-au insuflat pasiunea pentru literatură, muzică și artă.

După eșecul căsătoriei cu prințul Alecu Moruzi, rămasă foarte tânără singură cu un copil, George, născut la 1 ianuarie 1839, Hermiona pleacă la Paris pentru a-și desăvârși studiile (1841-1845), tatăl ei dorind ca ea să aibă o serioasă pregătire spirituală. Se stabilește, din 1845, la Paris, unde intră în cercul intelectualilor revoluționari francezi.

Căsătorită în 21 iulie 1852 cu istoricul Edgar Quinet, se dedică editării operelor acestuia și editează cărțile scrise de tatăl său în limba franceză.

În timpul vieții sale, Hermione Asachi a scris poezii, proză și eseuri, care au fost publicate în ziare și reviste din România și din străinătate. Ea a fost o traducătoare prolifică, aducând în limba română opere de literatură și filosofie din limbi precum franceză, italiană și germană. De asemenea, a fost o activistă culturală și a susținut cauzele sociale și educaționale în România.

Hermione Asachi a fost una dintre primele femei care a luptat pentru drepturile femeilor în România și a promovat educația și emanciparea femeilor. Ea a fondat „Societatea Învățătoarelor” și a fost membră a Asociației „Junimea” din Iași, un grup cultural și literar care a avut un rol important în dezvoltarea culturii și literaturii românești din secolul al XIX-lea.

Cinstirea memoriei lui Edgar Quinet în România

Edgar Quinet a murit la Paris în 1875, la vârsta de 66 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul Père Lachaise. Moartea sa a fost marcată printr-un val de omagii din partea unor personalități importante din lumea literară și culturală franceză.

În prezent, opera și contribuția lui Edgar Quinet sunt apreciate în Franța și în întreaga lume, fiind considerat unul dintre cei mai importanți gânditori și scriitori ai secolului al XIX-lea.

Casa Memorială „Mihail Kogălniceanu” din Iași găzduiește o colecție de cărți și documente care aparțin lui Edgar Quinet și care au legătură cu activitatea sa literară și culturală.

De asemenea, Universitatea din Iași a acordat titlul de Doctor Honoris Causa lui Edgar Quinet în semn de recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea culturii și literaturii franceze.

O stradă din centrul Bucureștiului și una din cartierul Mănăștur Sud al municipiului Cluj-Napoca, se numesc strada Edgar Quinet. De asemenea, pentru atitudinea sa filoromână, în 1869 a fost ales membru de onoare al Academiei Române și i s-a acordat cetățenia română.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News