Visam ca orice fata de mic copil la o nunta ca`n povesti,imbracata in rochie alba si detalii de genul asta :))) Ma bufneste rasul acum:)).
Clipa in care „am devenit femeie” pentru mine a fost un cosmar – nici tandru, nici ales, nici cel visat, nici cel dorit. Intelegeti voi!
Dupa acea experienta,mi`au trebuit 2 ani sa pot sa merg mai departe…in tot acest timp am avut langa mine un singur amic ce mi`a daruit totul.
Nu il iubesc asa cum iubesc ceilalti (fluturasi in stomac, sa simt ca nu am aer cand il vad etc),dar pot sa zic ca a ajuns centrul universului meu. Dupa inca un an de atunci, am hotarat sa fac sex ca sa pot sa sterg ce a fost.
Nu m`am gandit niciodata ca poate sa existe si alt mod de a iubi si ca va fi mult mai frumos decat orice vis al meu din copilarie si ca dragostea poate fi altfel decat aceleasi senzatii des intalnite, ca nu are importanta ce muzica asculti, cate lumanari ai in camera, daca lenjeria e alba sau rosie sau daca atunci esti virgina doar pentru ca ti s`a atins himenul si sangerezi.
Am zis „sa fac sex” pentru ca nu vedeam un alt cuvant sa caracterizez ceva care fusese prima oara atat de groaznic. Am ajuns cu el in pat, cu cel mai bun amic al meu. Atunci cand m`a atins, cand i`am simtit bratele in jurul taliei mele, cand m`a sarutat profund, cand mi`a mangaiat fiecare particica a corpului meu, nu am putut sa ma mai gandesc la nimic altceva decat la el, la senzatia pe care el mi`o provoca, nu mi`a spus niciun cuvant, dar era suficienta o privire.
Ne cunosteam atat de bine acum incat cuvintele nu`si mai aveau rostul. Nu`mi venea sa cred ce traiam, nu stiam daca visezsau daca este chiar adevarat.
Nu am avut nici flori, nu am avut nici muzica, sampanie sau detaliile astea neimportante pentru mine acum, ci am fost in camera noi doi si ceea ce am descoperit ca simtim unul pentru altul. Dupa toata acea senzatie minunata, dupa gemete si placere, m`a sarutat pe frunte si mi`a spus pentru prima data „te iubesc,vei fi mereu femeia vietii mele si imi doresc sa fii mereu langa mine”.
De atunci au trecut 4 ani si sunt in aceasta clipa cu el langa mine, in aceasi camera unde am invatat ce inseamna intradevar sa fii iubit si ca nu conteaza nimic altceva decat ceea ce poate persoana ta sa ofere cu sufletul. Am zambetul pe fata si iubim orice zi in care suntem impreuna. Ne dorim un copil si „lucram la asta”!
Asa ca acum, in final, pot sa zic ca pana la urma am fost o norocoasa! Am castigat un suflet, nu o amintire! Va pup!
Aceasta poveste participa la concursul „Prima noapte de dragoste„.