Cu ce tip de buletin poți călători în afara țării: Cartea Electronică de Identitate cu cip, fără cip sau CI-ul vechi

Cele trei tipuri de buletine: Care sunt acceptate la graniță?

În prezent, autoritățile române emit sau au în circulație trei tipuri diferite de documente de identitate pentru cetățenii majori. Iată regulile stricte de trecere a frontierei pentru fiecare în parte:

1. Cartea de Identitate clasică (Modelul vechi, laminat) – VALID

Deși este un format vechi, buletinul clasic, de dimensiuni mari, pe care majoritatea românilor încă îl dețin, rămâne perfect valabil pentru călătoriile în afara țării (în Uniunea Europeană și statele care permit accesul cu carte de identitate), cu o singură condiție obligatorie: să fie în termenul de valabilitate și să nu fie deteriorat.

Aceste acte vor putea fi folosite pentru trecerea graniței până la data expirării înscrise pe ele.

2. Cartea Electronică de Identitate (CEI – Cu cip) – VALID

Noul format digital, de dimensiunea unui card bancar, dotat cu un cip electronic securizat, este documentul de călătorie ideal. Acesta respectă toate standardele de securitate impuse de Uniunea Europeană și de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO).

Cipul stochează datele biometrice (fotografia și amprentele), permițând inclusiv tranzitarea rapidă a porților electronice (e-gates) din aeroporturi.

3. Cartea de Identitate Simplă (Modelul nou, FĂRĂ cip) – COMPLET INTERZIS LA GRANIȚĂ

Aceasta este marea capcană în care cad mulți români. Din motive religioase, de conștiință sau opțiune personală, cetățenii pot refuza eliberarea unui document cu cip, optând pentru Cartea de Identitate Simplă.

Deși are aceleași dimensiuni reduse precum cea electronică, acest document NU poate fi folosit pentru a călători în afara României.

Atenție! Cartea de Identitate Simplă (fără cip) are exclusiv rol de identificare pe teritoriul național. Dacă deții un astfel de buletin și vrei să pleci din țară, ești obligat prin lege să prezinți la frontieră un pașaport valabil.

În ce țări poți călători doar cu buletinul valid (clasic sau cu cip)

Dacă deții un buletin clasic valid sau noua carte electronică cu cip, poți călători fără pașaport într-o listă extinsă de state, dincolo de spațiul Uniunii Europene.

• Statele membre UE și spațiul Schengen: Toate cele 27 de state comunitare, plus țările asociate Schengen (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția).
• Statele din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia permit accesul cetățenilor români doar pe baza buletinului valabil, pentru sejururi turistice scurte.
• Alte destinații europene și asociate: Georgia și Republica Moldova permit, de asemenea, intrarea pe teritoriul lor cu cartea de identitate românească valabilă.

Actele necesare pentru minori

În funcție de persoana sau persoanele care însoțesc copilul în afara țării, Poliția de Frontieră solicită seturi diferite de documente.

Iată cum se împart regulile în mod concret:

1. Minorul călătorește însoțit de ambii părinți

Acesta este cel mai simplu scenariu. Dacă ambii părinți naturali (sau tutorii legali) se află în mașină sau la bordul avionului, regulile sunt minime:

• Actul de călătorie al copilului: Pașaport valabil (pentru orice destinație) sau Carte de Identitate (dacă minorul a împlinit 14 ani și călătorește în UE sau statele care permit accesul cu carte de identitate).
• Nu este necesară prezentarea certificatului de naștere, însă este recomandat să îl aveți în format digital pe telefon pentru cazuri excepționale de verificare a filiației.

2. Minorul călătorește însoțit de un singur părinte

Dacă mama sau tatăl pleacă singur cu copilul, legea prezumă că este nevoie de acordul celuilalt părinte. În acest caz, părintele însoțitor trebuie să prezinte:

• Actul de călătorie valabil al minorului;
• Declarația notarială de acord (procura): Consimțământul celuilalt părinte, semnat în fața unui notar public din România sau la o ambasadă/consulat.

Cu toate acestea, există și excepții de la această procură. Dacă părintele însoțitor exercită singur autoritatea părintească, procura nu mai este necesară, dar trebuie prezentat un document doveditor (hotărâre judecătorească definitivă de custodie exclusivă, certificat de deces al celuilalt părinte sau hotărâre prin care celălalt părinte este decăzut din drepturi).

3. Minorul călătorește însoțit de o terță persoană (bunic, mătușă, profesor, prieteni)

Dacă minorul pleacă în tabără sau în vacanță cu o persoană care nu este niciunul dintre părinți, regulile devin extrem de rigide:

• Actul de călătorie valabil al minorului;
• Declarația notarială din partea ambilor părinți prin care își exprimă acordul ca minorul să călătorească însoțit de adultul respectiv;
• Cazierul judiciar al adultului însoțitor: Persoana majoră care însoțește copilul trebuie să prezinte obligatoriu certificatul de cazier judiciar (eliberat gratuit de Poliția Română), aflat în termenul de valabilitate.

Dacă adultul însoțitor nu are certificatul de cazier judiciar în original la el în momentul trecerii frontierei terestre sau la verificarea din aeroport, minorului nu i se va permite părăsirea țării, chiar dacă deține procuri perfect valabile de la ambii părinți.

4. Minori care au împlinit 16 ani și călătoresc neînsoțiți

Conform modificărilor legislative recente, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoțiți (singuri), dar exclusiv în anumite scopuri bine definite (turism, studii, tratament medical sau vizitarea familiei).

Ei au nevoie de o declarație de acord din partea ambilor părinți (sau a părintelui cu custodie exclusivă). Această procură trebuie să menționeze în mod explicit scopul călătoriei și destinația.

Ai nevoie de scaun pentru copil în străinătate

În ultimii ani, legislația europeană privind sistemele de reținere pentru copii a trecut prin modificări radicale. În timp ce tranzitezi diverse țări, ignorarea standardelor actuale sau montarea greșită a scaunului nu doar că pune în pericol viața copilului, dar îți poate aduce amenzi uriașe din partea polițiștilor din trafic, care aplică toleranță zero la acest capitol.

Dacă în trecut scaunele auto erau clasificate strict în funcție de greutatea copilului (vechiul standard R44/04), regulamentele europene actuale impun o abordare mult mai sigură.

Noul standard ECE R129 (cunoscut sub numele de i-Size) clasifică scaunele auto în funcție de înălțimea copilului, considerată un indicator mult mai precis pentru potrivirea centurilor de siguranță. De asemenea, acest standard obligă menținerea copilului în poziție Rear-Facing (cu spatele la direcția de mers) până la vârsta de minimum 15 luni, oferind o protecție superioară zonei cervicale în caz de impact.

Deși vânzarea vechilor scaune conforme cu standardul R44 a fost interzisă în magazinele din UE, utilizarea celor deja cumpărate este încă legală, cu condiția ca acestea să nu fie deteriorate și să fie adaptate corect la dimensiunile actuale ale copilului.

Vezi subiectele la matematică la Evaluarea Națională 2026 – ce le-a picat elevilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE