Cum îmbătrânește, de fapt, creierul nostru: harta care schimbă tot ce știam despre minte

„Vârsta cerebrală” arată cât de „îmbătrânit” apare creierul într-o scanare RMN

Cercetarea, realizată de specialiști de la University of Southern California, a oferit pentru prima dată o hartă detaliată a modului în care îmbătrânesc diversele zone ale creierului.

Spre deosebire de metodele anterioare, care se bazau pe un scor general de „vârstă cerebrală” estimat prin imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), noul studiu a analizat separat îmbătrânirea fiecărei dintre cele 148 de regiuni distincte ale creierului.

„Vârsta cerebrală” arată cât de „îmbătrânit” apare creierul într-o scanare RMN comparativ cu vârsta reală a individului, iar discrepanțele pot semnala un risc crescut de declin cognitiv.

Cum a fost făcută cercetarea

Cercetătorii au folosit date RMN de la 41.708 adulți din UK Biobank, o bază de date de sănătate din Marea Britanie.

Ulterior, au analizat ADN-ul participanților, testând peste 600.000 de variante genetice pentru a identifica legături între aceste variante și îmbătrânirea accelerată sau încetinită a anumitor regiuni cerebrale.

Rezultatul? 1.212 asocieri genetice semnificative, care descriu în detaliu unde și cum îmbătrânește creierul.

Ritmul de îmbătrânire al diferitelor zone ale creierului nu este întâmplător

Datele arată că ritmul de îmbătrânire al diferitelor zone ale creierului nu este întâmplător, ci influențat de grupuri de factori genetici distribuiți.

Studiul subliniază implicarea mai multor gene, fiecare având un impact diferit asupra zonelor cerebrale, clarificând motivele pentru care anumite regiuni sunt mai vulnerabile la boli neurodegenerative, precum Alzheimer.

De exemplu, cercetarea a identificat o genă, KCNK2, legată de îmbătrânirea accelerată a regiunilor creierului afectate de obicei în cazul bolii Alzheimer. Această genă influențează reglarea canalelor de potasiu, esențiale pentru semnalizarea electrică a neuronilor.

În schimb, variațiile unei alte gene, NUAK1, asociate cu menținerea structurii celulelor nervoase, au fost corelate cu un aspect mai „tânăr” al creierului în zone extinse ale cortexului.

Un alt rezultat notabil al studiului indică faptul că regiunile cerebrale care prezintă cele mai mari grade de îmbătrânire accelerată sunt și cele mai afectate de boli precum Alzheimer sau demența frontotemporală.

Inteligența artificială, folosită pentru procesarea complexă a datelor

Un aspect crucial al studiului este utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru procesarea complexă a datelor. Fiecare scanare RMN reprezintă o imagine tridimensională, iar cercetătorii au creat o rețea neuronală capabilă să identifice tipare subtile de îmbătrânire în toate regiunile creierului simultan.

Sistemul a fost instruit să recunoască semnăturile structurale asociate vârstei, facilitând analiza genetică detaliată. Deși descoperirile sunt promițătoare, autorii avertizează că rezultatele au, deocamdată, doar scop de cercetare și nu pot fi utilizate ca instrument de diagnostic clinic.

Cu toate acestea, munca deschide calea către noi cercetări care ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor de demență și la dezvoltarea unor tratamente personalizate pe termen lung.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE