Cum ne adaptăm la ora de iarnă? Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, care va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni, ne spune Conf. Univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.
Vezi când se schimbă ora în 2019
Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
Mai exact:
Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Reamintim că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine sa fiţi evaluaţi corespunzător de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.