IN A RELATIONSHIP | Cum să discuți cu copilul tău despre pandemie și vaccinare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În contextul pandemiei și al polarizării tot mai acute a societății pe tema vaccinare vs antivaccinare, copiii și tinerii de azi pierd cel mai mult din drepturile și libertățile lor. Cine se mai gândește la ei și cum pot părinții să intervină pentru a le asigura accesul la educație, de a fi protejați de abuzuri și violență, precum și dreptul de a fi informați corect despre deciziile care le afectează sănătatea? 5 recomandări de a comunica, în diverse situații, de la psihoterapeuta Silvia Guță.
Într-un interviu pentru Școala9, profesorul de filosofie Doru Căstăian propune o abordare care dozează echilibrat modelul personal și evită abuzul de autoritate a profesorilor în discuțiile pe marginea pandemiei și vaccinării. A ajuns să scrie despre asta și pentru că elevii îi pun întrebări și vor să înțeleagă.
În alte țări europene precum Franța sau Marea Britanie, adolescenții de peste 16 ani nu au nevoie de acordul părinților pentru a se vaccina - tinerii par să fie considerați apți să ia decizia pe cont propriu mai devreme de 18 ani. Autoritățile noastre nu vor să-și pună astfel de întrebări dificile.
În România, prea puțini oameni și prea puține autorități le asigură copiilor dreptul de a fi corect informați, de a avea acces egal la educație, de a fi protejați de abuzuri și de violență, de a li se cere consimțământul pentru deciziile care le afectează sănătatea.
Focus pe sănătatea psihică
În pandemie, sănătatea psihică a tinerelor generații este deosebit de vulnerabilă. În loc de niște ani relativ relaxați și lipsiți de probleme existențiale majore, această generație de tineri trebuie să găsească o cale de a se adapta la pandemie în cea mai fragilă și ușor influențabilă perioadă a existenței lor.
Copiii și tinerii de astăzi trăiesc cea mai imprevizibilă și tensionată perioadă din istoria recentă a societății noastre. Educația lor este afectată major, precum și toate rutinele de zi cu zi. Climatul de conflict permanent și amenințare este nociv pentru dezvoltarea psihicului lor, care este nevoit să dezvolte numeroase mecanisme de apărare conștiente și inconștiente. Aceste procese de adaptare necesită multă energie psihică, dar și reasigurări și sprijin din exterior, adică modele pozitive și constante din partea familiei și a școlii.
Din nefericire pentru tineri, și adulții din jurul lor sunt la fel de confuzi, speriați și frustrați. Nu mai au disponibilitate pentru explicații, negocieri, dezbateri sau consolare, ci sunt ei înșiși setați pe survival mode (n.r. - modul de supraviețuire).
Pentru mulți copii și tineri, venirea pandemiei a însemnat o mulțime de alte schimbări capitale:
- Conștientizarea bruscă a riscurilor financiare prin care trece familia - în special atunci când veniturile familiei au fost afectate de carantină și schimbările din piața muncii.
Chiar dacă poate părea ridicol din exterior, faptul că părinții nu și-au mai permis să le cumpere o pereche nouă de adidași sau să le înlocuiască telefonul cu ecran spart poate fi o sursă uriașă de anxietate și angoasă pentru copiii și adolescenți, mai ales dacă „sărăcia” era un concept foarte îndepărtat de ei până la venirea pandemiei.
- Expunerea la stările de anxietate, momentele de enervare sau furie ale părinților sau diversele conflicte care au apărut în familie pe marginea restricțiilor și a dificultăților aduse de pandemie.
Dintre cele mai toxice pentru sănătatea emoțională a tinerilor se numără anxietatea părinților legată de problemele financiare ale familiei și violența domestică ce decurge uneori din probleme financiare.
- Expunerea la conflictele de cuplu ale părinților, pe fondul creșterii tensiunii și a ratei violenței domestice, odată cu carantina și lipsurile financiare.
Chiar dacă părinții se împacă după ceartă, copiii se simt blocați la mijloc între cei doi părinți și suferă din cauza certurilor, fie că exprimă asta sau nu, fie că se implică activ sau stau deoparte.
- Pierderea disciplinei școlare și a accesului nemijlocit la învățare.
Chiar și elevii care au avut asigurate dispozitive și conexiune la internet au înregistrat pierderi în învățare, din cauza calității scăzute a actului didactic, încă insuficient de bine adaptat la predarea în online.
- Expunerea la discursurile negativiste și opiniile contradictorii și vehemente ale diverșilor adulți din viața lor sau ale influencerilor.
Fenomenul hate speech și discriminarea au crescut ca intensitate peste tot în jurul lor și în online sub efectul pandemiei. Pe stradă, în familie, la școală, pe net - peste tot se vorbește despre pandemie și efectele ei frustrante, înfricoșătoare, contrariante, ceea ce-i agresează emoțional pe copii și tineri.
- Pierderea legăturilor sociale și îndepărtarea de prieteni.
Aceste relații s-au deteriorat considerabil odată cu școala online și reducerea activităților extrașcolare, precum și limitarea libertății adolescenților pe fondul măsurilor de siguranță.
- Conflictele cu prietenii și colegii pe marginea respectării regulilor și restricțiilor, în special a opiniei despre vaccinare.
Copiii și adolescenții reflectă convingerile familiei, de obicei, iar atunci când convingerile familiilor sunt opuse, apar și certuri și conflicte între copii și adolescenți, în care se vehiculează tot felul de etichete jignitoare și umilitoare.
- Expunerea ridicată la moarte.
Atât în știrile din media, cât și în proximitatea lor, prin poveștile despre rude, cunoscuți, profesori & alte persoane care s-au infectat și au dezvoltat forme letale ale bolii. Rezultatul este o creștere a anxietății generale a tinerei generații, chiar dacă uneori copiii și tinerii nu știu să o și verbalizeze.
- În special la adolescenți - conflictele cu părinții din cauza interzicerii sau forțării vaccinării.
De multe ori, tineri ai căror părinți refuză vaccinarea și-ar dori să se vaccineze, fie și doar pentru a beneficia de avantajele legale, dar nu reușesc să-și convingă părinții să le dea acordul pentru vaccinare. În alte situații (mai rare, ce-i drept), tineri care se tem de vaccinare sunt obligați de părinți să se vaccineze. Rezultă o mulțime de conflicte în familie - conversații pline de abuzuri verbale și emoționale, care de obicei se încheie printr-o demonstrație de forță din partea părintelui (pedeapsa sau refuzul continuării discuției sunt cele mai frecvente), care forțează astfel supunerea sau resemnarea adolescentului.
<strong>Felul în care părinții se raportează la problematica vaccinării îi afectează direct pe copii și adolescenți, indiferent de poziția acestora, dar mai ales atunci când părinții și copiii au opinii diferite.</strong>
Ceea ce par să indice procentajele vaccinării și studiile cu privire la acordul sau dezacordul părinților vizavi de vaccinare ne relevă un numitor comun al situației în care se află cei mai mulți dintre copiii și adolescenții români.
Părinții lor se tem de vaccinare mai tare decât de boală și o mare parte dintre ei ar dori continuarea cursurilor fizice la școală, fără obligativitatea vaccinării elevilor. Școala online înseamnă goluri mari în educația copiilor, căci sistemul educațional nu este capabil să asigure aceeași eficiență a actului didactic.
Însă continuarea școlii fizice s-a dovedit a fi, deja de mai multe ori, un factor major în creșterea ratei de transmitere COVID-19, reprezentând un pericol constant, adică un stres permanent pentru toată lumea: și pentru adulți, dar în special pentru copii și tineri.
Dacă de la adulți ne putem aștepta să-și clarifice singuri problemele și dilemele, de la copii și adolescenți nu putem pretinde să se descurce pe cont propriu. Ca părinte, este responsabilitatea ta de a veni în întâmpinarea nevoilor copilului tău.
Cinci recomandări pentru părinți
Ca să ai o relație mai sănătoasă cu copilul tău în pandemie, iată care sunt primele 5 lucruri la care poți lucra:
1. Arată-ți constant interesul în legătură cu felul în care trăiește fiul tău/fiica ta toate restricțiile și schimbările din ultima vreme, inclusiv subiectul vaccinării!
Nu te mulțumi să-(ț)i spui că dacă ar vrea să vorbească cu tine, știe că ești acolo. Și nu te grăbi să-i povestești despre cât de greu este pentru tine, căci s-ar putea să se simtă împovărat/ă și să se închidă în sine. Copii și tinerii au nevoie de inițiativa adulților uneori, pentru a se asigura că e în regulă să vorbească despre lucruri mai sensibile, care pot duce către contradicții și certuri.
Astfel, ei învață să aibă încredere în ei înșiși și să-și confrunte temerile și frământările interne în siguranță, cu sprijinul unui părinte.
2. Încurajează-ți fiul/fiica să-și exprime propriile opinii și oferă-i spațiu pentru a face asta!
Ascultă până la capăt ce are de spus despre pandemie sau vaccinare fără contraziceri, pune-i întrebări acolo unde ți se pare neclar și asigură-te că depui efort să înțelegi care e poziția lui/ei, chiar dacă nu ești de acord cu acea poziție.
Păstrează o atitudine respectuoasă pe parcursul conversației și nu aluneca în glume, critici sau ironizări.
Așa îți pregătești fiul/fiica pentru negocierile pe care va trebui să le ducă în fiecare zi a vieții sale, pretinzând și oferind în același timp respect partenerului de conversație.
3. Implică-ți activ adolescentul/adolescenta în deciziile care îi privesc în mod direct sănătatea, inclusiv vaccinarea anti-COVID!
Documentați-vă, dezbateți argumentele pro & contra și căutați cea mai bună soluție împreună. Fiul tău/fiica ta se va obișnui astfel să își trateze propria sănătate cu responsabilitate, conștientizându-i importanța și valoarea pentru întreaga sa viață. Va ști că este atât dreptul, cât și responsabilitatea sa și va înțelege cât de necesară este știința pentru asigurarea unei vieți sănătoase.
4. Conștientizează că un stil parental autoritar și rigid îi face pe tineri să se îndepărteze de părinți și să le ascundă mai multe lucruri!
Cu cât vei fi mai strict, mai exigent și mai vehement ca părinte în privința regulilor și restricțiilor (inclusiv problematica vaccinării), cu atât ai mai multe șanse să nu știi ce gândește și ce simte cu adevărat fiul tău/fiica ta, pentru că se teme prea tare de reacțiile tale pentru a-ți spune adevărul.
Chiar dacă acum s-ar putea să ți se pară acceptabil că fiul tău/ fiica ta face unele lucruri de frica ta, pe termen lung relația voastră și sănătatea emoțională a fiecăruia dintre voi vor avea de suferit, dacă nu schimbi dinamica aceasta.
5. Cere scuze dacă se întâmplă să-ți pierzi controlul și să-ți expui adolescentul/adolescenta la o ieșire violentă!
Chiar și cei mai buni părinți din lume se mai pierd cu firea uneori. Dar ce-i diferențiază de părinții „nașpa” sunt deciziile și comportamentele lor din restul timpului. După ce te calmezi, scuzele sunt absolut necesare - fie că te-ai enervat în conversație cu fiul tău/fiica ta, fie că te-a auzit sau te-a văzut dezlănțuindu-ți furia într-o situație care nu îl/o implica în niciun fel. Asigură-te că nu simte presiune să-l ierți, ci că vrei să înțeleagă că știi că ai greșit și că nu e ok să folosească violența. Astfel, îi dai copilului tău o lecție despre responsabilitate și asumare.
Copilul tău va învăța direct de la tine că și furia este o emoție normală, pe care cu toții o trăim uneori, dar important este să nu o lăsăm să devină distructivă.
Liviu015 11.12.2023, 14:19
O situatie care ne-a inversunat unii impotriva altora.