Ideea că anumite alimente merg consumate împreună, iar altele nu a apărut în 1911, când medicul american William Howard Hay a căutat în asocierea acestora rezolvarea propriilor probleme de sănătate.
El a împărţit alimentele în trei grupe, acide, bazice şi neutre, în funcţie de viteza cu care sunt digerate şi de enzimele din organism de care e nevoie pentru a uşura digestia fiecăruia. Ulterior, principiile acestui tip de hrănire, transformat în dieta Hay, a fost preluat şi de regimul disociat.
Ideea este următoarea: nu trebuie să consumi la aceeaşi masă alimente acide şi bazice, ci doar acide sau bazice, în combinaţie cu unele neutre. În caz contrar, apare fermentaţia, care duce la confort digestiv. Nu asocia carnea cu cartofii! Carnea, ouăle, brânza, peştele sunt acide. Cerealele şi alimentele bogate în amidon sunt bazice, iar legumele, verdeţurile şi salatele sunt neutre. Carnea se combină perfect cu legume verzi, salate, seminţe, verdeţuri, dar nu cu cartofi, paste sau orez. Acestea din urmă se pot consuma cu legume, salate.
Reguli: 1. Se pot combina alimentele din lista A cu cele din lista B 2. Se pot combina alimentele din lista B cu cele din lista C 3. Nu se combină alimentele din lista A cu cele din lista C
Nu consuma carbohidraţi în acelaşi timp cu proteinele şi fructele acide. Mănâncă preponderent legume şi fructe. Proteinele, carbohidraţii şi grăsimile trebuie consumate în cantităţi mici. Lasă să treacă trei ore între mesele care conţin tipuri diferite de alimente. Consumă doar cereale integrale şi alimente cu amidon neprocesate. Evită făina albă, zahărul alb sau margarina. Nu consuma băuturi alcoolice sau bogate în cofeină. Alege carnea de curcan sau peştele, nu carnea roşie.
Fructele trebuie mâncate la două-trei ore după masă ori dimineaţa, pe stomacul gol, nicidecum la desert, pentru că dacă rămân prea mult în stomac fermentează, producând disconfort. În plus, anumite fructe nu trebuie combinate unele cu altele. E vorba de mere, pere, banane, struguri şi pepene roşu.