Editurile din România cu cele mai mari afaceri. Revelația anului 2023 a raportat un profit net de 2,7 milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
S-au stins ecourile Salonului Internațional de Carte Bookfest 2024. Dincolo de metafore, șabloane, poze pe Facebook (like-uri și inimioare), entuziasm bine temperat, bucurii generate de întâlnirile cu scriitorii români în „carne și oase”, pentru editori rămân vânzările. Ca și în anii precedenți, marile edituri au anunțat cele mai vândute titluri la acest târg, iar presa le-a preluat cu generozitate. Numai că aceste topuri n-au fost însoțite și de numărul de exemplare vândute. Nu este o noutate.
Și la edițiile trecute ale târgurilor Gaudeamus și Bookfest, astfel de topuri n-au precizat vânzările, ci au fost niște șiruri de titluri de cărți. Dacă un editor spune că acesta este topul său cu cele mai mari vânzări, trebuie să-l credem. Cititorii rămân cu titlurile, editorii cu banii (mulți/puțini) din vânzări. Jocul acesta de PR este acceptabil de ambele părți.
Până la urmă, editorii sunt niște antreprenori care fac pe banii lor cultura scrisă în România. Singuri, fără susținerea statului. Care sunt obligațiile unui editor român de a face cultură pe banii săi? Să-și numere banii și să-și plătească impozitul și taxele către stat. Un stat care nu citește cărți. Obligațiile editorului sunt față de cititori, cei rămași să citească într-o țară în care se citește din ce în ce mai puțin.
Vestea bună pentru piața editorială autohtonă, dincolo de „ecourile” și „topurile celor mai vândute cărți”, este că, anul trecut, vânzările celor mai importante 99 de edituri din țară au crescut cu 10,3% față de anul 2022. Este o creștere încurajatoare. Încă mai merită să fii editor în România. Afacerile cumulate ale celor 99 de edituri în 2023, conform monitorizărilor noastre pe baza bilanțurilor contabile depuse la Ministerul Finanțelor, au atins 140,64 milioane de euro. (Cifrele de afaceri includ toate domeniile editoriale, inclusiv manualele, cărțile electronice și audio.)
Creșterea pieței cu 10,3% reprezintă efectul inflației, cu alte cuvinte, scumpirea cărților s-a reflectat în cifra cumulată de afaceri. Altfel, în 2023, editorii s-au confruntat cu vechile probleme: creșterea prețurilor la hârtie, servicii tipografice și energie și cu o inflație care a erodat puterea de cumpărare a românilor. Dezinteresul față de cărți și micșorarea publicului cititor reprezintă principalele amenințări ale pieței de carte din România.
Profitul net cumulat al celor 99 de edituri la sfârșitul anului 2023 a fost de 17,75 milioane de euro, calculat la cursul mediu BNR de 4,94 lei/euro, cu o ușoară creștere de 3,6% față de anul anterior. (Au fost comparate aceleași 99 de edituri în 2023 vs 2022.).
Precizare: Din monitorizare lipsesc Grupul Editorial Art, Nemira Publishing House, Epica, Epsilon, Orizonturi și Sian Books. Bilanțurile acestora nu figurau pe site-ul Ministerului Finanțelor în momentul redactării acestui articol.
Rata profitului la nivelul celor 99 de edituri a fost de 12,6%.
Top 10 al celor mai puternice edituri în funcție de cifra de afaceri se prezintă astfel:
Grup Editorial Litera – 15,8 milioane de euro, în scădere cu 9,3% față de anul 2022;
Bookzone – 14,3 milioane de euro, în creștere cu 337% (!!!) față de 2022;
Art Klett – 9,05 milioane de euro (+6,5%);
Paralela 45 – 6,3 milioane de euro (+10,8%);
Booklet – 5,9 milioane de euro (+11,6%);
Polirom – 5,8 milioane de euro (-0,6%);
Humanitas – 4,6 milioane de euro (+2,2%);
Editura Trei – 4,5 milioane de euro (-8,2%);
Sinapsis Publishing – 4,02 milioane de euro (-9,7%);
Curtea Veche Publishing – 3,92 milioane de euro (+4%).
Topul arată o creștere explozivă a cifrei de afaceri pentru editura Bookzone (+337%) care, în numai patru ani de la lansare, a devenit un jucător important pe piața editorială din România. Alte două edituri, Paralela 45 și Booklet, și-au consolidat pozițiile în top.
Profiturile nete raportate la Ministerul Finanțelor nu arată cât de bogate sunt editurile. Este vorba de un bilanț contabil. Asta nu înseamnă că aceste profituri sunt în conturile bancare sau în... saltelele antreprenorilor.
Bookzone, revelația anului 2023, a raportat un profit net de 2,7 milioane de euro, cel mai mare de pe piața editorială autohtonă. Alte edituri cu profituri nete importante:
Booklet – 1,8 milioane de euro;
Paralela 45 – 1,37 milioane de euro;
Grup Editorial Litera – 1,32 milioane de euro;
Didactica Publishing House – 572.966 de euro;
Sinapsis Publishing - 540.099 de euro;
Dintre cele 99 de companii monitorizate, 35 au avut cifre de afaceri de peste 1 milion de euro. Doar 11 edituri au raportat pierderi în 2023. Nu-i deloc rău pentru o piață care se chinuie să crească numai pe banii editorilor.
Fotografii: Eli Driu
Ciuciu2 09.06.2024, 20:40
Şi un preşcolar pricepe că o creştere de 330 % e spălare de bani.
m1a2r3i4a1n5a6 21.08.2024, 21:22
Ce milă mi-e de editorii ăștia. Dizidentul Liiceanu a fost primul beneficiar al unei privatizări frauduloase, ajutat de un alt dizident, Pleșu, pe vremea aceea ministru al culturii, care i-a dăruit în marea lui generozitatea fosta editură politică, care între timp devenise editura Bălcescu și scosese deja ceva cărți. Unde au dispărut marile edituri din România, Editura Cartea Romînească, Editura pentru literatură universală, Editura meridine,Editura Ion Creangă, Editura Academiei și multe alte edituri , toate publicând cărți românești și străine de mâna întâi, cu care mi-am umplut și eu biblioteca și mi-am mobilat mintea ? In București, în afară de bibliotecile din cartiere, se înființase pentru cartierele unde erau blocuri noi, o bibliotecă ambulantă. într-un autobuz, de unde oamenii de pildă din Colentina , puteau împrumuta cărți. Mai face acum vreo primărie așa ceva ? M.Grancea