Un elev de 18 ani din București a lansat „All Good”, aplicația care oferă sprijin psihologic gratuit tinerilor. Ce ascunde „iadul de pe dinăuntru” și de ce sistemul de stat eșuează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un sfert dintre copiii din România se simt frecvent triști, iar peste jumătate suferă de oboseală cronică. În spatele răspunsului automat „Sunt bine”, adolescenții ascund anxietate, presiune școlară și izolare. Schimbarea vine însă chiar de la ei: Alec Finta, un elev în clasa a XI-a la Liceul Româno-Finlandez din București, a creat o platformă salvatoare unde tinerii pot primi ajutor psihologic gratuit. În timp ce medicii psihiatri trag semnale de alarmă grave privind automutilarea și deficitul crunt de servicii de psihoterapie decontate, o clasă de liceeni a demonstrat că solidaritatea poate învinge birocrația.
Cuprins:
- Generația ,,Sunt Bine”: Cum își salvează adolescenții propria sănătate mintală”
- Cum a mobilizat Alec o întreagă clasă de liceeni: 140 de psihologi s-au strâns „peste noapte” pentru a oferi ajutor gratuit
- Directoarea liceului, Alina Dumitrache: „Când ne doare corpul, mergem la doctor. Dar când ne doare sufletul ce facem?”
- Anxietatea și depresia fac ravagii printre copiii români
- Semnalul de alarmă al medicilor: „Tăieturile nu sunt pentru atenție, pe dinăuntru este un iad”
- Blocajul din sistem: De ce nu au românii acces la psihoterapie gratuită?
- Cum recunoaștem un copil care suferă?
- O mie de destine, nu simple cifre
Generația ,,Sunt Bine”: Cum își salvează adolescenții propria sănătate mintală”
„Suntem generația care vorbește cel mai mult, dar totuși spune cele mai puține lucruri despre cum se simte cu adevărat”, mărturisește Alec Finta, un tânăr de 18 ani din București, cu o maturitate uluitoare. Ideea de a crea aplicația All Good i-a venit brusc, într-un moment în care a decis „să scoată capul din cutie” și să privească cu atenție în jurul său, la prieteni și colegi. Deși la suprafață totul părea perfect, realitatea din spatele zâmbetelor de pe rețelele sociale era complet diferită.
Timp de trei luni pline de muncă, Alec a programat singur platforma, sprijinit de întreaga sa clasă pe partea de organizare, video și grafică. Rezultatul? Un spațiu sigur, disponibil la adresa www.allgood.info.ro, unde adolescenții pot cere ajutor complet anonim, siguri că nu vor fi judecați.
Cum a mobilizat Alec o întreagă clasă de liceeni: 140 de psihologi s-au strâns „peste noapte” pentru a oferi ajutor gratuit
Aplicația este construită special pentru a nu-i speria pe tineri cu formulare reci. Interfața (disponibilă în nuanțe calde de roz și pasteluri alese special pentru a crea confort vizual) ghidează utilizatorul printr-un chestionar scurt de evaluare emoțională, făcând apoi legătura cu un terapeut real. Platforma include un jurnal emoțional, o secțiune de „Ajutor Acum” cu linii telefonice de urgență și sfaturi practice pentru momente de criză: tehnici de respirație, igiena somnului și managementul pauzelor de la social media.
Alec nu a fost singur în acest demers. Întreaga clasă a XI-a de la Liceul Româno-Finlandez (LRF), prima generație de profil Mate-Info a școlii, s-a transformat într-o adevărată agenție de organizare. În timp ce unii s-au ocupat de branding și au petrecut peste 120 de ore printând accesorii și insigne la imprimante 3D, o altă echipă a preluat o misiune titanică: contactarea și verificarea specialiștilor.
„Noi doar am creat un forum și vestea s-a răspândit singură. Peste noapte ne-am trezit cu 140 de psihologi înscriși din toată țara, care și-au dat acordul să ofere consultații gratuite”, a povestit Alec, emoționat. Ulterior, colegii lui i-au sunat pe fiecare în parte pentru a le valida acreditările.
Directoarea liceului, Alina Dumitrache: „Când ne doare corpul, mergem la doctor. Dar când ne doare sufletul ce facem?”
Lansarea oficială a aplicației avut loc în aula liceului, într-o atmosferă încărcată de emoție, unde părinții lui Alec au stat în primul rând, cu lacrimi în ochi. Prezența directoarei instituției, Alina Dumitrache, pe scenă a subliniat importanța vitală a unui astfel de instrument în comunitatea școlară. Aceasta a pus degetul pe o rană adâncă a societății românești: stigmatizarea suferinței psihice și frica de a cere ajutor.
„Mulți dintre noi știm să cerem ajutorul atunci când ne doare corpul, când ne rupem un picior, știm să mergem la doctor atunci când ne este rău. Dar când ne doare sufletul, ce facem? Unde mergem? De cele mai multe ori, nicăieri. Nu mergem nicăieri pentru că nu știm locul unde să mergem sau persoanele cu care să vorbim”, a declarat Alina Dumitrache în fața aulei pline.
Directoarea a explicat că, la începutul anului școlar, un elev din comunitate trecuse printr-o criză profundă, lucru care a accelerat nevoia unei plase de siguranță. Ea a subliniat că „All Good” nu își dorește să înlocuiască terapia pe termen lung, ci să fie o mână întinsă la început de drum, ,,pentru că, într-adevăr, primul pas este cel mai greu pas pentru foarte mulți dintre adoloescenți”.
Anxietatea și depresia fac ravagii printre copiii români
Proiectul curajos al liceenilor vine ca un colac de salvare într-un peisaj național de-a dreptul alarmant. Conform datelor de la sfârșitul lunii mai 2026, publicate de Organizația Salvați Copiii România, cazurile de anxietate și depresie la copii ocupă detașat primul loc în cazuistica psihologilor. Aproape jumătate dintre copiii care au apelat la serviciile de terapie psiho-emoțională ale organizației sufereau de anxietate, depresie sau tulburări emoționale Severe.
O radiografie sociologică recentă arată cifre tulburătoare:
- Doar 3 din 5 copii se simt frecvent fericiți în România.
- 25% dintre copii se simt des triști, iar peste jumătate (56%) acuză stări frecvente de oboseală. Oboseala lovește cel mai crunt în marile orașe (60%) și la liceu (65%).
- 1 din 7 adolescenți (la nivel global, conform OMS) suferă de o tulburare mintală, majoritatea rămânând nediagnosticate și netratate.
- Bullying-ul rămâne un factor major de risc, fiind direct asociat cu anxietatea, depresia, automutilarea și, în cazuri extreme, tentativa de suicid.
În plus, mulți tineri care trec prin momente dificile sau care ajung în situații de vulnerabilitate, cum ar fi consumul de substanțe, sunt adesea etichetați greșit. Alec dorește ca „All Good” să schimbe această optică: „Nu o fac de plăcere, o fac dintr-un motiv anume și stă ceva în spatea acestor reacții. Acești oameni nu trebuie văzuți diferit.”
Semnalul de alarmă al medicilor: „Tăieturile nu sunt pentru atenție, pe dinăuntru este un iad”
Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru și psihoterapeut, fondatoarea Clinicilor Hope, singura clinică medicală din România premiată de Asociația Europeană de Psihiatrie, a explicat pentru Libertatea dimensiunea nevăzută a acestei crize. Clinica pe care o conduce înregistrează un volum uriaș, de peste 9.300 de consultații lunar, iar jumătate dintre pacienți sunt copii și adolescenți.
Medicul atrage atenția asupra unui fenomen extrem de periculos, adesea ignorat sau trecut sub tăcere de părinți: self-harm-ul (automutilarea).
„Dacă ați găsit adolescentul că s-a tăiat, vă rog, nu spuneți: așa fac toți adolescenții! Tăierea, arderea sau lovirea fizică sunt mecanisme disperate pentru a calma o emoție violentă, nu pentru a atrage atenția. Sub 10% din cazuri au ca motivator nevoia de atenție. Acești copii sunt ca marii arși, dar pe plan emoțional. Au pielea emoțională arsă, absolut orice îi doare atroce, chiar și o privire sau faptul că nu li s-a răspuns la telefon. Ei preferă durerea fizică pentru a se ușura de o durere psihică de nesuportat”, explică dr. Gabriella Bondoc.
Psihiatrul avertizează că tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente suferințe la orice vârstă (afectând 10-15% dintre copii), iar presiunea maximă apare în momentele de tranziție și, mai ales, înainte de Evaluarea Națională și Bacalaureat. „Sistemul nostru de școlarizare este atât de amplu competitiv încât trec prin evaluările naționale doar cei mai puternici. Ceilalți suferă anxietăți și atacuri de panică”, afirmă dr. Bondoc.
Blocajul din sistem: De ce nu au românii acces la psihoterapie gratuită?
În timp ce inițiativa elevilor de la LRF oferă o soluție voluntară, dr. Gabriella Bondoc demască o problemă sistemică gravă legată de decontările prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Problema majoră nu este birocrația, ci limitarea absurdă a numărului de servicii.
„Sistemul decontează doar 3 servicii psihologice pe zi pentru un medic psihiatru de adulți. Asta înseamnă 60 de ședințe pe lună. Dacă un psihiatru are în monitorizare 200 de pacienți, și este normal ca o psihoterapie serioasă să se facă săptămânal, matematic doar 15 pacienți din 200 pot beneficia de terapie decontată! Restul rămân pe dinafară. La copii, psihiatrii pot trimite 12 cazuri pe zi la psiholog, dar numărul medicilor psihiatri de copii în România este extrem de mic, existând județe cu un singur specialist pentru toată populația. Accesul este, în realitate, aproape de zero pentru patologiile severe”, dezvăluie dr. Bondoc pentru Libertatea.
Mai mult, medicul subliniază că tratamentul modern presupune obligatoriu o abordare duală: pastila ajustează rapid dezechilibrul chimic, dar fără psihoterapie specifică (cum este terapia dialectic-comportamentală - DBT, adusă în premieră în țară de Clinica Hope pentru cazurile cu instabilitate emoțională severă), șansele de reintegrare ale pacientului sunt minime.
Cum recunoaștem un copil care suferă?
Dr. Bondoc le oferă părinților un ghid simplu de identificare a problemelor: „Borna de sănătate este să te trezești cu chef de viață, să dormi bine, să nu ai nod în gât sau neliniște în stomac săptămâni la rând. La copii, semnele unei tulburări emoționale sunt: nervozitate accentuată, țipete, retragere socială și o schimbare semnificativă față de felul lor obișnuit de a fi, care persistă mai mult de o săptămână sau două. Nu amânați vizita la specialist! Dacă lăsați o suferință să persiste câteva săptămâni, riscați să o transformați într-o boală de ani de zile”. Medicul psihiatru și psihoterapeut Gabriella Bondoc a precizat pentru Libertatea care sunt semnele de alarmă privind sănătatea mintală la copii și adolescenți.
O mie de destine, nu simple cifre
Ținta inițială a proiectului „All Good” este una ambițioasă, dar asumată cu multă responsabilitate de către conducerea liceului și echipa de elevi.
„Scopul nostru este să ajungem la 1.000 de tineri din 100 de licee diferite din București. Dar noi nu vedem aceste cifre doar ca pe niște simple statistici. Noi le vedem ca pe o mie de destine, o mie de povești și o mie de șanse de a interveni înainte să fie prea târziu”, a adăugat directoarea Alina Dumitrache, de la Liceul Româno-Finlandez.
Ea a concluzionat cu un mesaj puternic despre impactul pe care îl poate avea această platformă: „Dacă reușim să rămânem cu un singur lucru, cu o singură idee, aceea fiind să înlocuim frica cu curaj și tăcerea cu dialog, atunci nu am creat doar o aplicație, nu am creat doar o platformă. Am creat o șansă, o șansă la ascultare, o șansă la speranță și speranța unei noi generații care își dorește să vorbească”.
În timp ce elevii își caută singuri soluții prin tehnologie, delegații copiilor reuniți la Forumul Național al Copiilor au transmis un set de recomandări urgente către autorități: cer posibilitatea de a accesa consiliere la școală fără acordul obligatoriu al părinților (acolo unde există refuz din partea familiei), introducerea Educației pentru Sănătate ca materie obligatorie fără note și mecanisme sigure de raportare a bullying-ului.
Pentru Alec și colegii lui, lansarea a fost doar linia de start. În timp ce el va continua optimizarea tehnică, colegii săi se vor ocupa de promovarea pe platformele preferate de tineri, în special pe TikTok, pentru ca mesajul să ajungă la cei care simt că se îneacă în propriile gânduri.
Aplicația poate fi accesată în mod gratuit de pe orice telefon sau calculator la adresa: www.allgood.info.ro. Dacă ești adolescent și simți că presiunea este prea mare, amintește-ți vorbele de pe scena lansării: „Este mai bine să fii doi decât unul. Când ești singur, te îneci în propriile gânduri. Când sunteți doi, are cine să te ridice”.
Adolescenții români adesea suferă în tăcere și nu cer ajutor, fiindcă au fost învățați să «nu deranjeze».
