Construcția uriașă din plastic de peste 30.000 de hectare care se vede din spațiu și poate hrăni aproape 500.000.000 de oameni. Produce anual peste 3 miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În sudul Spaniei există un loc care arată, de sus, ca un ghețar alb întins cât vezi cu ochii. Nu este zăpadă și nici gheață, ci o uriașă rețea de sere din plastic, întinsă pe zeci de mii de hectare, care hrănește o bună parte din Europa, scrie The Guradian.
Cuprins:
„Marea de plastic” din Spania, uriașul care hrănește Europa
În regiunea Almería, în sudul Spania, există cea mai mare concentrație de sere din lume. Zona este cunoscută ca „marea de plastic” sau „grădina de legume a Europei” și este formată din peste 30.000 de hectare acoperite cu folie albă. Privită din satelit sau chiar pe Google Maps, această întindere pare o pată albă, compactă, care domină peisajul.
Aici se produc anual aproximativ 3,5 milioane de tone de legume, roșii, castraveți, ardei, vinete sau dovlecei care ajung direct pe mesele europenilor aproape tot anul. Cantitatea este atât de mare încât poate hrăni aproape 500 de milioane de oameni și generează peste 3 miliarde de euro anual.
„Îi spunem «marea de plastic»; este cel mai mare monument de pe planetă dedicat producției alimentare”, a explicat Guadalupe López Díaz, director de proiect la Fundación Tecnova, citată de The Guardian.
Cum a apărut uriașul alb în mijlocul unui teren arid
Povestea începe în anii ’60, într-o zonă considerată atunci una dintre cele mai sărace din Europa. Campo de Dalías era un teritoriu arid, dificil pentru agricultură. Fermierii au început să acopere culturile cu structuri simple din plastic, ca să le protejeze de vânt. Apoi au observat că aceste sere păstrau căldura, difuzau lumina și mențineau umiditatea.
Practic, au creat un microclimat controlat și a început transformarea. Au apărut irigațiile prin picurare, metode naturale de combatere a dăunătorilor și cercetarea genetică. Rezultatul a fost mai multe recolte pe an, inclusiv iarna.
Zona s-a transformat într-un adevărat „district agricol”, unde serele sunt doar o parte din sistem. În jurul lor au apărut laboratoare, cooperative, centre de cercetare și companii de export.
Tehnologie, laboratoare și agricultură de viitor
Astăzi, „marea de plastic” nu mai este doar despre agricultură, ci despre tehnologie. În laboratoare se testează roboți, sisteme de inteligență artificială și metode de sortare automată a legumelor. Se folosesc insecte prădătoare pentru combaterea naturală a dăunătorilor, iar cercetătorii dezvoltă culturi rezistente la schimbările climatice.
„O revoluție tehnologică sustenabilă este în curs de desfășurare”, spune López Díaz. „Scopul este să producem alimente de calitate, cu mai puțină apă și energie”.
Un rol important îl au și instalațiile de desalinizare. În zona Balanegra, o astfel de instalație transformă zilnic apa de mare în apă utilizabilă pentru agricultură, peste 120.000 de metri cubi pe zi.
Peste 70.000 de muncitori străini asigură funcționarea serelor
Europa consumă cantități uriașe de legume, iar această zonă din Spania a devenit una dintre principalele surse. Produsele ajung în special în țările din nordul continentului, unde clima nu permite producția constantă pe tot parcursul anului. Astfel, ceea ce a fost cândva o zonă săracă a devenit un motor economic major și un punct-cheie pentru securitatea alimentară.
Dar dincolo de cifrele impresionante, există și o realitate mai puțin vizibilă. Peste 70.000 de muncitori străini lucrează în aceste sere, majoritatea din Maroc și Africa Subsahariană. Mulți au condiții decente, dar există și cazuri în care oamenii sunt prost plătiți sau trăiesc în condiții dificile.
Probleme există și în privința mediului. Deși aproximativ 85% din plastic este reciclat, încă apar depozitări ilegale de deșeuri. Aceste aspecte ridică întrebări serioase despre cât de sustenabil este, pe termen lung, acest model.
Viitorul agriculturii cu inteligență artificială
În școlile din Spania, sute de elevi învață deja cum va arăta agricultura viitorului. Se vorbește despre inteligență artificială, senzori, sisteme inteligente și agricultură conectată, totul pentru producție mare, consum redus de resurse și adaptare la schimbările climatice. Iar următorii 20 de ani vor aduce o transformare completă a modului în care se produce hrana, spun specialiștii.
„Marea de plastic” din Almería este, în același timp, o minune economică și un semnal de alarmă.
Într-o lume în care populația crește constant, acest loc devine un experiment uriaș. Unul care poate arăta cum vom hrăni planeta în viitor. Sau ce greșeli trebuie evitate.
