Greșeala majoră pe care o fac românii în infecția urinară. Ce spune urologul George Mitroi despre durata tratamentului

Anatomia, „vinovata” principală: De ce femeile sunt mult mai afectate de infecții urinare?

Studiile arată că între 50% și 60% dintre femei se vor confrunta cu cel puțin un episod de infecție urinară de-a lungul vieții. Prin comparație, riscul general pe parcursul vieții pentru bărbați (în special tineri) este mult mai scăzut, aproximativ 12% vor experimenta un episod, bărbații adulți de sub 50 de ani având o incidență extrem de rară.

Datele internaționale arată că raportul de incidență între femei și bărbați este de 3 la 1 sau chiar 4 la 1. Explicația nu ține de imunitate, ci de o realitate strict anatomică. Conf. dr. George Mitroi arată că uretra feminină este scurtă, largă și dreaptă. Din acest motiv, vezica urinară se colonizează foarte ușor cu germeni care migrează din proximitate (zona vaginală sau intestinală). Cel mai frecvent implicat este Escherichia coli (E. coli), pe care medicul îl descrie drept „cel mai banal dintre toți germenii”, contrar panicii pe care o creează adesea în rândul pacientelor.

La polul opus, un bărbat tânăr nu face, în mod normal, infecții urinare. În cazul bărbaților, episoadele apar rar, de regulă după vârsta de 60 de ani, fiind asociate aproape mereu cu o patologie a prostatei sau cu diabetul zaharat.

Testele rapide „dipstick” din farmacii oferă o orientare rapidă asupra diagnosticului de infecție urinară

Multe paciente folosesc teste rapide de urină cumpărate din farmacii. Dr. George Mitroi susține utilizarea acestora (cunoscute medical sub numele de teste dipstick), considerându-le o metodă corectă și extrem de utilă pentru confirmarea rapidă a prezenței germenilor.

Un mare avantaj al acestor teste este diagnosticul diferențial. Adesea, simptomele de cistită (usturimi, urinări frecvente) pot fi confundate cu manifestările unor afecțiuni ginecologice de vecinătate, cum ar fi o anexită sau o vaginită. Testul rapid orientează pacienta, confirmând dacă problema este într-adevăr de natură urinară. Totuși, medicul atrage atenția că acest test oferă doar o orientare rapidă: el nu poate identifica tipul exact de bacterie și nici sensibilitatea acesteia la antibiotice.

Marea eroare în tratamentul infecțiilor urinare: Schemele prea lungi de antibiotice

O infecție urinară joasă, necomplicată la femeie este descrisă de dr. Mitroi ca fiind „un episod banal”, comparabil din punct de vedere al gravității cu o simplă răceală anuală. Cu toate acestea, abordarea terapeutică este frecvent greșită în cabinetele medicale din cauza duratei exagerate a tratamentului.

„Orice tratament antibiotic într-o infecție urinară joasă, necomplicată, la femeie, care durează mai mult de 5 zile, e o eroare”, afirmă răspicat urologul.

Conform ghidurilor medicale actuale, aceste infecții se tratează extrem de eficient cu:

• Doză unică de antibiotic (cum este fosfomicina);
  
• Scheme scurte de 3 zile;
  
• Scheme de maximum 5 zile.
  Abuzul de antibiotice și prelungirea nejustificată a tratamentului reprezintă erori majore care favorizează apariția rezistenței bacteriene. În ceea ce privește abundența de suplimente alimentare de pe piață, dr. Mitroi subliniază că ele nu pot înlocui tratamentul de bază, având doar un rol adjuvant (se folosesc împreună cu antibioticul sau după terminarea acestuia).

Rezistența la antibiotice: O povară de trilioane de dolari

Rezistența la antimicrobiene (AMR) reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice globale, iar infecțiile urinare netratate corect sunt în prima linie a acestei crize. În anul 2019, rezistența bacteriană la antibiotice a fost responsabilă direct pentru 1,27 de milioane de decese la nivel global, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Pe lângă acestea, AMR a contribuit indirect la alte 4,95 de milioane de decese în același an. Rezistența la antibiotice nu provoacă doar decese și dizabilități, ci generează și costuri economice colosale care vor prăbuși sistemele de sănătate. Banca Mondială estimează că AMR ar putea genera costuri suplimentare de un trilion de dolari în sistemele de sănătate până în anul 2050.

De asemenea, va provoca pierderi la nivelul Produsului Intern Brut (PIB) global estimate între 1 și 3,4 trilioane de dolari pe an până în 2030. Țările cu venituri mici și medii (categorie în care se află și România) sunt cele mai afectate, impactul fiind agravat de sărăcie și inegalitate. Dar cel mai mare pericol al acestui fenomen al rezistenței la antibiotice este că nu mai avem arme noi împotriva bacteriilor.

Ghidurile clinice moderne insistă pe reducerea duratei tratamentelor în infecțiile simple tocmai pentru a stopa selectarea tulpinilor bacteriene rezistente.

„Nu căutați boala unde nu este”: Nu tratăm analizele, tratăm pacientul!

O altă problemă majoră semnalată de dr. George Mitroi este panica nejustificată în fața unei uroculturi pozitive. Există situații frecvente în care o pacientă efectuează analize de rutină, urocultura arată prezența unei bacterii (cum e E. coli), însă pacienta nu are absolut niciun simptom: nu are usturimi, nu urinează des, urina este clară și nu miroase.

Din punct de vedere medical, această situație nu este o infecție urinară, ci o bacteriurie asimptomatică. „Conform ghidului Asociației Europene de Urologie, bacteriuria asimptomatică NU se tratează”, explică medicul. Administrarea de antibiotice în acest caz este inutilă și nocivă.

Traseul ideal al pacientului: Când mergem la medicul de familie și când la urolog?

Pentru a evita aglomerarea inutilă a cabinetelor de specialitate și timpii lungi de așteptare, dr. Mitroi propune un algoritm ideal și extrem de simplu de gestionare a cazurilor:

Pasul 1: Apariția primelor simptome (Primul episod)

Atunci când o pacientă se confruntă pentru prima dată cu manifestări specifice (usturimi la urinare, urinări frecvente, urină tulbure), aceasta nu trebuie să se ducă imediat către urolog sau către laboratoarele de analize pe cont propriu. Primul punct de contact obligatoriu este medicul de familie.

Pasul 2: Evaluarea rapidă în cabinetul medicului de familie

În această etapă ideală, pacienta îi explică medicului de familie simptomele pe care le are. Medicul de familie folosește pe loc, în cabinet, un test rapid de urină de tip dipstick.

Pasul 3: Inițierea tratamentului empiric, pe loc

Ghidurile medicale în vigoare nu impun obligativitatea unei uroculturi pozitive înainte de a acționa în cazul unui prim episod. Deoarece statisticile arată că 80% din infecții sunt provocate de bacteria Escherichia coli, medicul de familie are dreptul și recomandarea de a prescrie imediat un tratament empiric.

Pasul 4: Evaluarea recidivelor 

Dacă infecția a fost tratată corect, traseul se încheie aici. Totuși, dacă pacienta începe să experimenteze episoade repetate, se aplică definiția medicală a recurenței: minimum două episoade în 6 luni sau cel puțin 3 episoade în decurs de 12 luni.

• Dacă episoadele sunt izolate (de exemplu, un caz acum și altul peste doi ani), pacienta rămâne în grija medicului de familie, reluând pașii de mai sus.
• Dacă se îndeplinește criteriul de recurență, medicul de familie eliberează o trimitere, iar pacienta este trimisă oficial la medicul specialist urolog.

Pasul 5: Managementul de specialitate la urolog

Odată ajunsă la urolog, abordarea se schimbă fundamental. Rolul specialistului nu este doar de a prescrie un alt antibiotic, ci de a investiga în profunzime. Urologul va efectua investigații specifice pentru a identifica și corecta factorul favorizant sau de întreținere al acestor infecții (modificări anatomice, stagnarea urinei, alte patologii asociate). Odată eliminat acest factor declanșator, problema recurențelor este definitiv rezolvată.

„Dacă o pacientă face un episod acum și următorul peste doi ani, nu vorbim despre o infecție recurentă. La cazurile recurente, rolul urologului este de a căuta, identifica și corecta eventualii factori favorizanți sau de întreținere ai infecției”, a precizat medicul.

Infecțiile urinare la bărbați, considerate din start complicate

Dacă la femei lucrurile sunt simple și rapide, în cazul bărbaților abordarea se schimbă complet. „Orice infecție urinară la un bărbat este considerată din start o infecție complicată sau sistemică. La bărbați nu se aplică tratamentul empiric și nici schemele scurte de câteva zile”, a subliniat dr. Mitroi. 

Tratamentul se face obligatoriu pe baza unei uroculturi, iar durata acestuia este mult mai lungă:

• Între 7 și 10 zile pentru infecțiile localizate;
• Între 21 și 28 de zile dacă infecția este asociată cu o prostatită acută, o durată lungă pe care ghidurile internaționale o recomandă ferm în pofida tendinței generale de limitare a antibioticelor.
  Ghid de prevenție a infecțiilor urinare: Regulile de aur care spală bacteriile.
• Pentru a preveni apariția sau repetarea episoadelor de cistită, dr. George Mitroi recomandă adoptarea unor măsuri simple de igienă și comportament, a căror eficiență depășește utilizarea singulară a suplimentelor:
• Hidratarea abundentă: Consumul ridicat de lichide (apă din abundență, chiar și dincolo de senzația de sete) asigură un flux urinar optim. Fiecare micțiune acționează ca o spălare mecanică a uretrei, eliminând bacteriile înainte ca acestea să poată urca spre vezică.
  
• Igiena locală corectă: O toaletă locală riguroasă și corectă este esențială pentru a bloca migrarea florei intestinale.
  
• Micțiunea post-coitală: Urinarea imediat după un contact sexual este o regulă preventivă de aur, ajutând la eliminarea promptă a germenilor propulsați accidental în uretră.
• În România, peste 10.000 de bărbați sunt diagnosticați anual cu cancer de prostată și peste 4.000 cu cancer de vezică, conform datelor Globocan. Aproape jumătate dintre pacienții internați la Institutul Fundeni în ultimii patru ani au avut tumori. Dar urologia nu mai înseamnă doar bărbați. Prof. dr. Martha Orsolya este femeia care a cucerit o „lume a bărbaților”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE