În țara în care 8 din 10 cărți sunt piratate se tem scriitorii și traducătorii de inteligența artificială? „Noi, în România, ne gândim la supraviețuire”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
ChatGPT și alte aplicații cu inteligență artificială (AI) pot să scrie poezii, eseuri și să traducă texte. Au învățat după ce s-au antrenat folosind operele oamenilor. Scriitorii și traducătorii din SUA și Germania, de pildă, vor să li se plătească drepturi de autor pentru asta, cu atât mai mult cu cât cred că AI este o amenințare pentru activitatea lor. Consideră și cei din România că inteligența artificială reprezintă un pericol? Libertatea a întrebat doi scriitori, un editor și o traducătoare.
Cuprins:
„Am întrebat ChatGPT: Care sunt cele mai importante cărți de poezie românești de după 2000”, scria Răzvan Cosmin Țupa, autorul volumelor de poezie „fetiș” și „corpuri românești”, acum câteva luni pe contul lui de Facebook.
ChatGPT, aplicația bazată pe inteligență artificială (AI), gata să răspundă la orice întrebare, a recunoscut că a făcut o „selecție subiectivă” și a propus, între altele, volumele „Aș vrea ca timpul să aibă nume” de Mircea Cărtărescu (2003), „Nelegiuirile de care suntem vinovați” de Ion Mureșan (2006) și „Hiperion” de Dan Sociu (2009).
Doar că aceste volume sunt o invenție a aplicației. Lansat în noiembrie 2022 de compania OpenAI, ChatGPT se antrenează în baza unui set uriaș de date, inclusiv cu pagini web și cărți. Chiar dacă a fost alimentat cu o mulțime de informații până acum, face greșeli și mai are destule de învățat. Cercetătorii au explicat că, de fapt, aplicația nu a fost gândită să ofere informații exacte, ci să genereze o frază inteligibilă, așa cum scriu oamenii. „Pentru că el (ChatGPT, n.r.) a fost antrenat doar să «rimeze» un text, să asocieze cuvinte într-o formă care să aibă sens, dar nu a avut niciodată obiectivul de «corect/fals»”, a explicat cercetătoarea în inteligență artificială Letiția Pârcălăbescu la o conferință.
Ca să testezi ChatGPT poți să îți faci cont pe site-ul OpenAI sau să instalezi aplicația pe telefon. Sau poți încerca alte sisteme asemănătoare de inteligență artificială.
Peste 10.000 de autori au semnat o scrisoare deschisă trimisă companiilor - printre ele, OpenAI, Meta, IBM și Microsoft - care dezvoltă astfel de aplicații ce utilizează pentru antrenament cărți găsite online. Ei vor să li se ceară acordul înainte ca aceste companii să folosească volumele lor, protejate prin drepturi de autor, și să fie remunerați.
Printre semnatari se numără scriitori canadieni și americani precum Margaret Atwood, autoarea distopiei „Povestea slujitoarei”, și Jonathan Franzen, autorul romanului „Corecții”.
Dacă un elev îi cere, de pildă, aplicației să scrie un eseu în stilul lui Margaret Atwood, ChatGPT îi va redacta un text și practic îi va face o mare parte din tema pentru școală. Iar în acel eseu aplicația poate include și idei de-ale lui Jonathan Franzen fără citare. Elevul trebuie doar să-i transmită ce își dorește să conțină eseul.
„Noi, în România, ne gândim la supraviețuire”
A lucrat ChatGPT și cu volume în limba română? „Nu am un răspuns. OpenAI nu a făcut publice sursele pe care le-a folosit în dezvoltarea aplicației”, spune, pentru Libertatea, Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, organizatorul târgului de carte Bookfest. Ar fi fost simplu să aibă acces la cărțile scriitorilor români? „Ar fi fost la îndemâna oricui”, precizează acesta.
„Suntem una dintre țările cu o rată a pirateriei digitale enormă. Peste 80% dintre titlurile disponibile pe piață, conform estimărilor noastre, pot fi descărcate, între altele, de pe bloguri și de pe grupuri de Facebook”, explică Mihai Mitrică. „Regimul proprietății intelectuale este ca și inexistent”.
În România, potrivit </strong><a href="https://lege5.ro/gratuit/gi4dinrqg4ya/dreptul-de-autor-lege-8-1996?dp=gi3daobrha2dkna#:~:text=(1)%20Durata%20drepturilor%20patrimoniale%20asupra,de%20la%20moartea%20fiec%C4%83rui%20coautor." target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Legii 8/1996</strong></a><strong>, se pot selecta doar citate scurte dintr-o carte, pentru analiză și comentariu.
În ultimele săptămâni, în SUA și în mai multe țări europene, scriitorii și editorii au căutat soluții pentru limitarea impactului negativ al inteligenței artificiale. În România însă, principala discuție a fost despre majorarea TVA-ului pentru cărți. Guvernul a decis până la urmă că se va menține cota de 5%.
„Noi, în România, ne gândim la supraviețuire”, amintește Mihai Mitrică, de la Asociația Editorilor, despre starea pieței de carte de aici. Modificarea TVA-ului și scumpirea volumelor i-ar fi descurajat și mai mult pe români să le cumpere, într-o țară în care se citește oricum puțin.
În timp ce în Finlanda și în Polonia peste 16% dintre participanții la un sondaj </strong><a href="https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/EDN-20180423-1" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Eurostat </strong></a><strong>au declarat că cititul era una dintre activitățile principale, în România, doar 6,2% au spus acest lucru.
Chiar și în condițiile în care piața noastră de carte luptă pentru supraviețuire „preocuparea pentru folosirea fără drept a operelor autorilor români există, cel puțin în rândul editorilor cu care am stat eu de vorbă”, spune Mihai Mitrică.
Peste 40 de asociații din Germania, care reprezintă 140.000 de autori și artiști, au trimis o scrisoare către Comisia Europeană, conform Reuters, și au subliniat că ChatGPT este o amenințare pentru deținătorii drepturilor de autor. Din 2019 există o directivă europeană privind drepturile de autor și piața digitală, dar actul nu reglementează și modul în care inteligența artificială întrebuințează operele.
„Cine sunt eu?” Întrebări pentru AI
„Nu am sesizat o îngrijorare legată de inteligența artificială (printre scriitori și scriitoare, n.r.). Este o zonă destul de tehnică, destul de îndepărtată de noi, de preocupările noastre”, spune scriitoarea Elena Vlădăreanu, autoarea volumului de poezii „spațiu privat” și a cărții de proză scurtă „August”.
A făcut experimente, să vadă cum redactează aplicațiile precum ChatGPT poezii, de pildă, și a tras concluzia: „Nu se compară cu un text scris de o persoană”. Prima dată a folosit un text generat de o inteligență artificială când a compus un poem inclus într-o antologie apărută la Editura frACTalia în 2019. „o s-o luăm în curând de la capăt/un protozoar/un organism eucariot/o amibă/o ființă mică bolborosind/chiar viața”. Sunt câteva dintre versuri.
În iarnă, anul acesta, a lucrat pentru întâia oară cu ChatGPT într-un proiect realizat pentru Galleria Sandwich din București. I-a pus întrebări generale precum: „Cine sunt eu?”, „Sunt reală?”. Aplicația i-a răspuns: „Da, ești real. Sunteți o ființă umană, aveți un corp fizic și o conștiință”. Și apoi a ajuns la teme care au legătură, între altele, cu singurătatea și cu maternitatea.
Cu altă ocazie, după ce a scris un text, Elena Vlădăreanu i-a cerut un feedback inteligenței artificiale. „A fost ca un comentariu literar scurt, puncta temele importante ale textului și m-am bucurat că le-a identificat. În momentul de față văd inteligența artificială ca pe o resursă, pentru că poate să dea un feedback bun”, mai spune scriitoarea.
Amintește și că, în comparație cu România, industria literară din SUA este mare, iar îngrijorările autorilor de acolo cu privire la impactul acestor aplicații sunt întemeiate.
„Avem mare nevoie să știm că lucrurile pe care le citim și le asumă cineva”
Răzvan Cosmin Țupa, scriitorul care a postat pe Facebook răspunsul ChatGPT privind cărțile de poezie apărute în România după 2000, crede că nu inteligența artificială poate deveni o problemă, ci direcția în care o duc oamenii.
„Pentru mine e foarte amuzantă deocamdată, dar s-ar putea ca la un moment dat să fie o concurență reală”, spune Răzvan Țupa despre acest instrument popular inclusiv în România.
Multor autori români încă nu li se pare că activitatea lor e pusă în pericol de AI, asta și pentru că aici scriitorii câștigă puțin din drepturile de proprietate intelectuală. „Nu sunt bine puse la punct sistemele prin care ești plătit după ce s-a încheiat contractul, drepturile de autor care vin cât timp circulă ce ai scris. Noi nu pierdem bani dacă nu apare ceva cu numele nostru, dar în societățile occidentale pierzi automat bani, dacă nu se spune că este lucrarea ta”, adaugă Răzvan Țupa.
Din punctul lui de vedere, inteligența artificială nu va înlocui prea curând munca scriitorilor, căci nu există încredere în aceste aplicații: „Avem mare nevoie să știm că lucrurile pe care le citim și le asumă cineva”.
Nici în 10-15 ani nu cred că poți să produci texte măcar acceptabile în domeniul literar folosind aceste motoare.
Nu doar scriitorii din SUA și din Germania sunt neliniștiți din pricina inteligenței artificiale. În Franța, două mari asociații de traducători au făcut un apel pentru ca editorii să anunțe publicul despre măsura în care se bazează pe AI în cazul traducerilor literare, scrie site-ul Matca Literară. DeepL și Google translate sunt două dintre cele mai cunoscute instrumente de traducere.
„Orice text literar este plin de ambiguități, de goluri pe care noi, traducătorii și traducătoarele, trebuie să le umplem. Toți cei care meditează asupra traducerii sau care au practicat-o știu că noi nu traducem cuvinte, ci intenții, subînțelesuri, echivocuri, ceea ce nu se spune și totuși există în pliurile unui text literar”, explică semnatarii apelului.
Aceștia susțin că editorii ar trebui să informeze publicul dacă traducerea inițială a unui text a aparținut inteligenței artificiale și apoi a fost doar corectată de un om cu experiență în traducerile literare.
„Mi se pare foarte bine, pentru că publicul cititor va decide. Dacă ai avut probleme cu o carte tradusă de mașini și editată de un om, poate a doua oară nu mai cumperi. Poate editurile se vor gândi mai bine dacă merită să investească în astfel de cărți”, spune Irina-Marina Borțoi, care a tradus din engleză, între altele, „Vrăjitorul din Oz” de L. Frank Baum și biografia „Eu voi fi ultima” de Nadia Murad, publicată la Polirom.
Dacă motoarele de traducere se vor folosi și pentru literatură, se va ajunge la o uniformizare a limbajului, explică ea. A făcut un experiment și a tradus o pagină din engleză cu un astfel de instrument: „Rezultatul a fost comic”. Mai nimerește câte un timp verbal, dar durează mai mult să editezi o astfel de traducere decât dacă ai traduce de la zero, adaugă Irina-Marina Borțoi.
„Nici în 10-15 ani nu cred că poți să produci texte măcar acceptabile în domeniul literar folosind aceste motoare”, încheie traducătoarea.
Abiatar 11.08.2023, 22:24
Intradevar, inteligenta artificiala face pasi uriasi in acest moment :)
Ion3laClaudia 11.08.2023, 22:57
Interesant
Ion3laClaudia 11.08.2023, 23:04
Cam da
Any0205 11.08.2023, 23:18
Cărțile sper să fie traduse ca și până acum.
Perrrkele 12.08.2023, 01:11
Sunt şi traducători buni, care ştiu să interpreteze, şi ar trebui apreciaţi mai mult, dar am dat şi peste unele cărţi vai de mama lor, mi-am luat ţepe cu o grămadă de traduceri. AI sigur ar traduce mai bine decât mulţi.