Intoleranța alimentară: 8 români din 10 sunt afectați. Cei mai mulți nici nu bănuiesc

Ce semnale îți transmite organismul

Reacțiile organismului la alimentele pe care „nu le suportă” sunt variate, de la ușoare până la severe, în funcție de gradul de intoleranță și de numărul alimentelor care îi provoacă o astfel de disfuncție (de obicei, reacția este urmarea „confruntării” organismului cu mai multe alimente din această categorie).
Cele mai frecvente simptome sunt: balonarea, disconfortul abdominal, diareea sau constipația, durerile de stomac, inapetența, aftele bucale. Colita de fermentație sau sindromul de colon iritabil se asociază cel mai frecvent cu intoleranța alimentară. Însă pot apărea și manifestări cutanate: acnee, eczeme și diferite erupții cutanate de tipul dermatitei atopice. Durerile reumatice, oboseala cronică, imposibilitatea de a slăbi sunt, de asemenea, corelate cu intoleranța alimentară.

A nu se confunda cu alergia alimentară!

Adeseori, intoleranța alimentară se poate confunda cu alergia alimentară, deși sunt fenomene total diferite. Intoleranța este o reacție alergică de tip intârziat, pe când alergia alimentară obișnuită produce o reacție imediată: chiar și ingerarea unei cantități mici de aliment (alergen) poate avea urmări de o asemenea amploare, încât se ajunge, uneori, la deces.

Testul de intoleranță „pune diagnosticul”

În cele mai multe cazuri, intoleranța la anumite alimente nu se manifestă niciodată clinic (și vorbim despre așa-numita intoleranță pasivă). Și este depistată doar cu ocazia unui test de intoleranță alimentară. Odată aflat rezultatul testului, se stabilește: ce alimente trebuie excluse, pentru ce perioadă și cu ce alimente pot fie ele substituite; ce alimente pot fi păstrate în dietă, chiar dacă produc reacția de intoleranță, și cât de des și în ce cantități pot fi consumate.
 
 
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE