România este țara cu o mulțime de oameni de știință iluștri în tehnologie, medicină inginerie și nu numai. Dacă de Henri Coandă cu toții am auzit, unul dintre cei mai cunoscuți inventatori români care s-a remarcat prin realizarea primului avion cu reacție din lume, este timpul să îi aducem aminte și pe ceilalți inventatori români celebri, dar și pe cei mai puțin celebri. Astfel, raspundem la intrebari frecvente precum: cine a inventat stiloul, cine a inventat primul avion, cine a inventat avionul cu reactie, cine a inventat leacul pentru holera si tuberculoza sau cine a inventat insulina.
Cuprins:
România s-a remarcat, de-a lungul timpului, printr-o mulțime de oameni de știință ce au reușit să contribuie la dezvoltarea lumii datorită produselor, tehnologiilor ori medicamentelor inventate. Nu de puține ori, România, s-a evidențiat prin personalități celebre precum Henri Coandă, Anghel Saligny sau Nicolae Păulescu. Astăzi îți propunem o listă cu câțiva dintre cei mai mari inventatori români, unii dintre el celebri, alții mai puțin. Invențiile lor din diferite domenii de specialitate sunt folosite și în prezent și ne ușurează și acum traiul.
Instrumentul pe care îl cunoaștem încă din primii ani de viață, stiloul este invenția unui român pe nume Petrache Poenaru. Acesta a fost inginer și matematician și întotdeauna s-a preocupat de organizarea învățământului național. El a fost inventatorul care s-a făcut cunoscut în toată lumea pentru tocul cu rezervor. Inițial numele dispozitivului a fost “plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre”, care se traducea în limba română “stilou portabil fără sfârșit alimentat cu cerneală”. Ulterior, invenția a rămas la denumirea de stilou, denumire pe care o cunoaștem și astăzi. Datorită funcțiilor pe care le-a deținut, Petrache Poenaru a fost și unul dintre oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției din 1821, dar și primul român care a călătorit cu trenul, în Anglia, între localitățile Liverpool și Manchester.
Sursă foto: wikipedia.org
Traian Vuia a fost primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, aparat care nu a fost ajutat de catapulte, șine ori alte mijloace. În anul 1906, pe 18 martie Traian Vuia a prezentat în apropierea Parisului un aparat de zbor ce a accelerat pe o distanță de 50 de metri, înainte de a se ridica la o înălțime de aproape un metru pe o distanță de 12 metri. Palele elicei s-au rupt odată ajunse în acel punct, iar avionul a aterizat fără probleme deoarece distanța era foarte mică față de sol. Primul aparat de zbor s-a numit Vuia I, însă aceasta nu a rămas singura invenția a românului. El a inventat și două elicoptere (în anul 1918 și 1922), dar și un generator de abur (1925).
Sursă foto: wikipedia.org
Unul dintre cei mai cunoscuți inventatori, Henri Coandă s-a remarcat odată cu realizarea primului avion cu reacție din lume, în anul 1910. Invenția era un motor cu patru cilindri care dezvoltă 50 de cai putere și era conectat printr-o tijă la un compresor ce genera o forță de propulsie de aproximativ 220 kgf. Avionul pe care Henri Coandă l-a inventat avea o lungime de 12,5 metri și o avengură a celor două aripi de 10.3 metri.
Inventatorul Coandă a locuit în Franța, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii, bazat pe motorul cu reacție din 1910.
Sursă foto: identitatea.ro
România s-a remarcat de multe ori și în medicină, domeniul care a oferit cei mai mari inventatori ai lumii. Milioane de vieți au fost salvate datorită tratamentelor descoperite de către cercetători. Ion Cantacuzino este omul care a inventat vaccinul antiholeric, cunoscut și ca Metodă Cantacuzino, vaccin care în timpul Primului Război Mondial a contribuit la combaterea unei epidemii mari de tifos. România a devenit, datorită lui Cantacuzino, a doua țară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuților împotriva tuberculozei.
Sursă foto: identitatea.ro
Tratamentul pentru diabet, una dintre cele mai răspândite boli cronice, există datorită invenției unui român. Nicolae Paulescu a fost profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie din București în 1921, aici unde a descoperit că nivelul glucidelor din organism este determinat de insulină, hormon secretat de pancreas. În momentul în care nivelul insulinei din organism scade ori dispare, atunci crește nivelul glucidelor și determină apariția diabetului.
Nicolae Paulescu a administrat insulină bolnavilor de diabet, prin injecție, iar de atunci acesta a devenit unul dintre tratamentele uzuale pentru această boală.
Sursă foto: wikipedia.ro
Ultima stație de metrou din București poartă numele Anghel Saligny. Stația este amplasată în apropierea Autostrăzii A2 București - Constanța și nu este o alegerea întâmplătoare. În drumul spre Constanța, șoferii traversează podul de la Cernavodă, pod ce a fost inaugurat în 1987, în apropierea podului Saligny. Anghel a proiectat podul care avea să îi poarte numele în perioada 1890-1895, pod ce traversează Dunărea dintre localitățile Fetești și Cernavodă. Are o lungime de 4087.95 metri, dintre care 1662 de metri din pod sunt pe deasupra Dunării. Podul a fost realizat la o distanță de 30 de metri deasupra nivelului apei și a devenit cel mai lung pod din Europa, dar și al treilea ca lungime din întreaga lume.
Anghel Saligny nu s-a oprit aici și a construit căi ferate și rutiere din silozuri din beton armat în localitățile Brăila și Galați.
Sursă foto: identitatea.ro
Chiar dacă sunt mai puțin celebri, invențiilor lor au fost create cu scopul de a ne face existența mai ușoară. Mai jos am făcut o listă a inventatorilor români mai puțin cunoscuți.
Mai puțin cunoscut în România, Ștefan Odobleja este cel care a publicat “Metoda de transonanță toracică”, în care a enunțat legea reversibilității. Cercetarea lui este fundamentul pentru tot ce înseamnă cibernetică și calculatoare. În anul 1937, Odobleja a publicat și opera principală “Psihologia consonatistă”.
Om de știință, inginer, fizician și inventator, Nicolae Vasilescu Karpen a inventat pila electrică, “pila Karpen” o producție românească pe care a pornit-o în urmă cu 60 de ani și încă funcționează. Invenția este un dispozitiv care generează energie la nesfârșit, fără să fie nevoie de alte intervenții din exterior. Nicolae Vasilescu a început să lucreze la teoria unei pile electrice care urma să genereze energie la nesfârșit înainte de Primul Război Mondial. Ulterior, “Pila” a fost brevetată în anul 1992.
Anastase Dragomir a lucrat în Franța la mai multe uzine de avioane, acolo unde și-a perfecționat propriul sistem pentru salvarea piloților și pasagerilor în caz de accidente. Acesta și-a concentrat atenția pe siguranța aparatelor de zbor și implicit a pasagerilor de la bord. Pe 3 noiembrie 1928, Dragomir a înregistrat în Franța, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabilă”. Invenția era un sistem nou de parașutare din aparatele de locomoție aeriană. Fiecare pasager avea o parașută proprie care le permitea, în momentul critic, eliberarea printr-o deschizătură a podelei.
Ana Aslan a fost medic specialist în gerontologie, academician din 1974 și director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie. Aslan a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Ana Aslan a aplicat pe o scară variată în clinica de geriatrie sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Efectele terapiei sunt vizibile asupra îmbătrânirii.