Ion Pillat - biografie și opere literare scrise de poetul român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ion Pillat, nepotul lui Ion Brătianu, un faimos politician român, a fost poet, eseist, editor și publicist, dar și membru corespondent al Academiei Române. Descoperă povestea de viață a poetului și cele mai cunoscute opere literare scrise de Ion Pillat.
Cuprins:
Ion Pillat a fost distins cu "Premiul național pentru literatură", a obținut licența în litere la Paris și a participat la campania din Bulgaria în timpul războiului balcanic. La fel ca Vasile Voiculescu și Costache Negruzzi, nu face parte din lista de autori canonici, însă una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este inclusă în programa pentru Bacalaureat.
Biografie Ion Pillat
Ion Pillat s-a născut la data de 31 martie 1891, la București, în casa părinților săi din Calea Dorobanților 6. Tatăl său era moșier dintr-o veche familie de boieri, iar mama sa, Maria Pillat, cea de-a doua fiica, în ordinea vârstei, a lui Ion C. Brătianu. Și-a petrecut copilăria pe moșia bunicului, acolo unde a învățat în particular și întreaga școală primară.
Ulterior, cursurile primare le-a urmat în Pitești, la fel și primele trei clase ale cursului gimnazial, iar în anul 1905 a terminat clasa a VIII-a la Liceul Sfânta Sava din București.
A plecat la Paris împreună cu mama, fratele și sora sa, pentru a-și continua studiile acolo, la liceul Henri IV, acolo unde a luat bacalaureatul în 1909. În anul 1910 s-a înscris ca student la Sorbona, acolo unde a studiat în principal litere, istoria și geografia, dar în paralel a făcut și dreptul.
În anul 1915 s-a căsătorit cu pictorița Maria Procopie-Dumitrescu, care își luase pseudonimul de Brateș.
Debutul în literatură
În anul 1911, Titu Maiorescu a fost cel care i-a publicat o parte din poezii în “Convorbiri literare”, iar în 1912, în timpul unei vacanțe la București, Ion Pillat l-a cunoscut pe Alexandru Macedonski, care i-a editat volumul “Flori Sacre”.
Tot în anul 1912, Ion Pillat și-a ediat la Paris volumul de poeme în proză “Cel din urmă sfat”, iar la București, în același an, a publicat primul volum de versuri, “Visuri păgâne”.
În anul 1916 a editat volumul “Plumb” al lui George Bacovia și a preluat conducerea revistei “Flacăra”. Împreună cu Tudor Arghezi a scos în 1922 revista “Cuget românesc”, iar în anul 1933 a publicat volumul de versuri care l-a și consacrat ca poet original și tradiționalist.
În anul 1936 a primit "Premiul Național pentru literatură" și a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar un an mai târziu a publicat volumul "Țărm pierdut".
În anul 1944, sub titlul poezii, a apărut întreaga sa operă lirică, scrisă în perioada 1906 - 1941.
Pe data de 17 aprilie 1945 a suferit o congestie cerebrală în plină stradă, a fost transportat acasă în stare inconștientă, iar câteva ore mai târziu a decedat.
Opere de Ion Pillat
- “Visări păgâne”, 1912;
- “Eternități de o clipă”, 1914;
- “Amăgiri”, 1914;
- “Grădina între ziduri”, 1919;
- “Pe Argeș în sus”, 1923;
- “Satul meu”, 1925;
- “Biserica de altădată”, 1926;
- “Florica”, 1926;
- “Întoarcere”, 1928;
- “Limpezimi”, 1928;
- “Caietul verde”, 1932;
- “Scutul Minervei”, 1934;
- “Poeme într-un vers”, 1936;
- “Țărm pierdut”, 1937;
- “Umbra timpului”, 1939;
- “Balcic”, 1942;
- “Împlinire”, 1942;
- “Asfodela”, 1943;
- “Antologia poeților de azi”.
Opera inclusă în programa de Bacalaureat de Ion Pillat
- “Aci sosi pe vremuri”.
"Aci sosi pe vremuri" - versuri scrise de Ion Pillat
La casa amintirii cu-obloane si pridvor,
Paienjeni zabrelira si poarta, si zavor.
Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
De când luptara-n codru si poteri, si haiduc.
În drumul lor spre zare îmbatrânira plopii.
Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.
Nerabdator bunicul pândise de la scara
Berlina leganata prin lanuri de secara.
Pie-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina
Sari, subtire, -o fata în larga crinolina.
Privind cu ea sub luna câmpia ca un lac,
Bunicul meu desigur i-a recitat Le lac.
Iar când deasupra casei ca umbre berze cad,
Îi spuse Sburatorul de-un tânar Eliad.
Ea-l asculta tacuta, cu ochi de peruzea…
Si totul ce romantic, ca-n basme, se urzea.
Si cum sedeau… departe, un clopot a sunat,
De nunta sau de moarte, în turnul vechi din sat.
Dar ei, în clipa asta simteau ca-o sa ramâna…
De mult e mort bunicul, bunica e batrâna…
Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete
Te vezi aievea numai în stersele portrete.
Te recunosti în ele, dar nu si-n fata ta,
Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita…
Ca ieri sosi bunica… si vii acuma tu:
Pe urmele berlinei trasura ta statu.
Acelasi drum te-aduse prin lanul de secara.
Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scara.
Subtire, calci nisipul pe care ea sari.
Cu berzele într-ânsul amurgul se opri…
Si m-ai gasit, zâmbindu-mi, ca prea naiv eram
Când ti-am soptit poeme de bunul Francis Jammes.
Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub luna
Si-am spus Balada lunei de Horia Furtuna,
M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,
Si ti-am parut romantic si poate simbolist.
Si cum sedeam… departe, un clopot a sunat,
Acelasi clopot poate, în turnul vechi din sat…
De nunta sau de moarte, în turnul vechi din sat.
- Alți poeți incluși în programa de Bacalaureat sunt Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Lucian Blaga.
