Mănăstirea Curtea de Argeș - istoric, legendă și lucruri mai puțin știute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mănăstirea Curtea de Argeș este una dintre cele mai vizitate și mai cunoscute mănăstiri din România. Descoperă povestea ei și curiozități despre Mănăstirea Curtea de Argeș.
Cuprins:
Mănăstirea se află în orașul Curtea de Argeș, într-un cadru natural liniștit, împrejmuită de multă verdeață. Este un lăcaș de cult încărcat de istorie, fiind cunoscut și datorită Legendei Meșterului Manole.
Mănăstirea Curtea de Argeș - scurt istoric
Mănăstirea de la Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnul ţării Româneşti, Neagoe Basarab, construcţia mănăstirii Curtea de Argeş a avut loc între anii 1514 şi 1517.
Biserica mănăstirii a fost edificată chiar pe locul vechii mitropolii ridicată aici în anul 1359, iar lucrările au fost încheiate în anul 1517.
Sfinţirea acestui impresionant lăcaş a avut loc la 15 august 1517, chiar de Adormirea Maicii Domnului, care a dat hramul sfântului edificiu.
La slujbă au fost prezenţi domnul Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, precum şi Teolipt – Patriarhul Constantinopolului.
Mărturiile vremii arată că participarea Patriarhului de Constantinopol, alături de mitropolitul ţării, la sfinţirea Mănăstirii Curtea de Argeş, a fost un prilej şi un mod de afirmare a unităţii Ortodoxiei, cum nu se mai văzuse până atunci.
În anul 1611, principele Ardealului, Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică şi din morminte tot ce era preţios. Au luat chiar şi acoperişul de plumb şi cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii.
Apoi, domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica şi a înzestrat-o. Mai târziu domnitorul Şerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numeşte pe Neagoe Basarab „strămoşul domniei mele”, a realizat de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.
Au urmat războaiele dintre ruşi şi turci din perioadele 1769-1774 şi 1787-1791, care au adus Mănăstirii Curtea de Argeş alte jefuiri şi stricăciuni.
În anul 1793, Mănăstirea Curtea de Argeş a dobândit statutul de reşedinţă episcopală, aici luând fiinţă Episcopia Argeşului.
Între anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeş a fost refăcută în forma care a dăinuit până în prezent. Regele Carol I al-a angajat pe celebrul arhitect francez André Lecomte du Noüy, pentru proiectul refacerii lăcaşului.
Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară.
Cum ajungi la Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș se află la o distanță de: 36 km de Pitești, 37 km de Râmnicu Vâlcea, 45 km de Câmpulung Muscel, 79 km de Horezu, 115 km de Râșnov, 129 km de Brașov, 146 km de București, 146 km de Târgu Jiu.
Acces rutier:
- pe DN7C Tranfăgărășan (acces numai vara) - Curtea de Argeș -Mănăstirea Curtea de Argeș;
- pe A1 București - Pitești, DN7C Pitești - Curtea de Argeș -Mănăstirea Curtea de Argeș;
- pe DN67 TârguJiu - Horezu - RâmnicuVâlcea, DN73C RâmnicuVâlcea - Curtea de Argeș - Mănăstirea Curtea de Argeș;
- pe DN73 Brașov -Rucăr -Câmpulung - DN73C -Curtea de Argeș -Mănăstirea Curtea deArgeș;
- pe DN7 Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Râmnicu Vâlcea, DN73C Râmnicu Vâlcea -Curtea de Argeș - Câmpulung Muscel.
- Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Curtea de Argeș.
Legenda Mănăstirii Curtea de Argeș
Legen spmănăstirii Curtea de Argeș sune că, dorindu- şi să înalţe o biserică neasemuită ca frumuseţe, domnitorul Neagoe Basarab i-a cerut meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o ridice.
Dar tot ce construiau ziua se năruia în timpul nopţii.
Manole a visat că dacă-și va sacrifica soția, construcția va rezista.
Aşa că Manole îşi zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcţiei, pentru ca biserica să poată fi terminată.
Începând cu acea noapte, construcția nu a mai dispărut, jertfa ridicând blestemul ce se apunea asupra șantierului.
Impresionat de frumuseţea ei, dar temându-se că meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o biserică la fel de măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş.
Ca să scape, ei îşi făuresc aripi de şindrilă pentru a zbura, dar se prăbuşesc în ţărână, murind. De atunci, în preajma bisericii se află şi “Fântâna lui Manole” şi-un izvor cu apă limpede. Acesta ar fi apărut chiar pe locul căderii lui Manole, ce aminteşte de jertfa constructorilor acesteia.
- Descoperă cele mai frumoase mănăstiri din România
Ce domnitori și regi sunt înmormântați la Mănăstirea Curtea de Argeș
Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, a fost, în acelaşi timp, şi necropolă domneasca. Iar ulterior necropolă regală. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali. Neagoe Basarab (decedat la 1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida – Doamna Despina (1554), soţia lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.
Tot aici se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab.
Tot în pronaos se află mormintele regilor României:
regele Carol I (1914) şi regina Elisabeta (1916) – care se retrăsese după moartea lui Carol I chiar la Mănăstirea Curtea de Argeş, regele Ferdinand (1927) şi regina Maria (1938) (trupul său fiind înmormântat aici, iar inima i-a fost depusă în capela „Stella Maris” de la Castelul său din Balcic.
A trebuit, însă, să fie luată de la Balcic, odată cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în 1940 și depusă în firida unei stânci de lângă Castelul Bran.
În 2015, la inițiativa Regelui Mihai, Casa Regală și Ministerul Culturii au hotărât de comun acord ca locul inimii Reginei Maria să fie Salonul de Aur din Castelul Pelișor.)
Separat, într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii, se găsește sicriul cu rămășițele pământești ale Regelui Carol al II-lea (1930-1940), aduse în 2003 de la Lisabona, Portugalia, unde acesta a fost înhumat în 1953.
În august 2016, Regina Ana a României a trecut în eternitate. A fost însă înmormântată într-o criptă din Noua Necroplă Regală, aflată în vecinătate. Asta pentru că cea existentă în vechea biserică de la Curtea de Argeș, nu mai are alte spații pentru morminte.
Curiozități
- Vechiul iconostas al bisericii şi câteva icoane de pe timpul lui Şerban Cantacuzino (a doua jumătate a sec. XVII), se află în Colecţia de obiecte de artă bisericească de la Mănăstirea Curtea de Argeş. Și tot aici poate fi văzută o evanghelie scrisă cu litere de aur de către Regina Elisabeta.
- Un lucru greu de acceptat şi încă destul de puţin cunoscut a fost evidenţiat de marele istoric, arheolog, epigrafist şi folclorist român din secolul XIX, Grigore G. Tocilescu, care a spus că a identificat pe cărămida cheii de boltă, scris cu caractere osmane, numele lui Allah.
- În cadrul Mănăstirii Curtea de Argeş a funcţionat, cu mici întreruperi, timp de peste 100 de ani, Seminarul teologic „Neagoe Vodă”. Apoi a continuat Seminarul Teologic Special pentru Transilvania până în anul 1977.
- În curtea Mănăstirii Argeşului a existat un paraclis - singurul edificiu ridicat de domnitorii fanarioţi în Curtea de Argeş. Acesta avea o pictură deosebit de valoroasă. Din păcate, acesta a fost demolat de Lecomte de Nouy, pentru a face loc parcului destinat familiei regale.
- Vezi si alte locuri de vizitat in Arges - obiective turistice de neratat!
Daniel9090 02.02.2024, 15:28
este un important lăcaș de cult și monument istoric situat în orașul Curtea de Argeș, județul Arges
Daniel9090 02.02.2024, 15:28
Această mănăstire este cunoscută pentru Biserica Domnească, care adăpostește mormântul lui Neagoe Basarab
Daniel9090 02.02.2024, 15:29
Biserica Domnească este considerată unul dintre cele mai importante exemple de arhitectură religioasă din România
Daniel9090 02.02.2024, 15:29
Stilul său amestecă elemente tradiționale românești cu influențe bizantine
Daniel9090 02.02.2024, 15:30
Mănăstirea are o legătură strânsă cu istoria țării. Biserica a fost construită la ordinul domnitorului Neagoe Basarab