Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România, cu peste 12.600 de cazuri noi diagnosticate anual, potrivit datelor din GLOBOCAN 2024. Mai grav este faptul că mortalitatea rămâne ridicată (3.877 decese), un indicator direct al diagnosticării în stadii avansate, unde opțiunile de conservare a sânului devin limitate. În timp ce în statele occidentale, rata operațiilor prin care se îndepărtează sânii- mastectomii este de aproximativ 30%, în România aceasta ajunge la 60–70%, avertizează medicii.
Cuprins:
O meta-analiză realizată recent de echipa coordonatã de prof. univ. dr. Alexandru Blidaru, renumit medic chirurg specializat în oncologia sânului și publicată în Revista Chirurgia arată că tipul de intervenție chirurgicală influențează semnificativ calitatea vieții pacientelor după tratamentul cancerului mamar. Cercetarea analizează impactul diferitelor tehnici chirurgicale asupra recuperării și a calității vieții pe termen lung.
„În România, majoritatea intervențiilor chirurgicale pentru cancerul de sân sunt încă reprezentate de mastectomii, în principal din cauza depistării tardive a bolii. La aceasta se adaugă o mentalitate încă prezentă atât la nivelul populației, cât și uneori în rândul personalului medical, potrivit căreia mastectomia ar constitui un ,,sacrificiu” necesar pentru vindecare. Ca urmare, aproximativ 60–70% dintre intervenții sunt mastectomii. În comparație cu statele occidentale, unde rata acestora este de aproximativ 30%. Astfel, proporția tratamentelor conservatoare și a tehnicilor de oncoplastie rămâne semnificativ mai redusă în România" explică prof. univ. dr. Alexandru Blidaru.
Chirurgia rămâne o componentă esențială în tratamentul cancerului mamar. Astăzi, pacientele au la dispoziție mai multe opțiuni, în funcție de stadiul bolii:
Mastectomia, intervenția chirurgicală care presupune îndepărtarea completă a sânului, are un impact important asupra imaginii corporale. În ultimii ani însă, atunci când situația oncologică permite, aceasta este tot mai frecvent înlocuită de chirurgia conservatoare a sânului. Această abordare poate fi aplicată în stadiile incipiente ale bolii sau după tratament preoperator neoadjuvant, atunci când tumora se reduce semnificativ, oferind rezultate oncologice cel puțin comparabile cu cele ale mastectomiei.
Totuși, mastectomia rămâne o opțiune terapeutică necesară în următoarele situații: în cazurile de boală avansată, tumori multicentrice sau în lipsa unui răspuns adecvat la tratament, dar și în anumite cazuri de risc ereditar ridicat.
„Datele arată că tehnicile moderne de chirurgie conservatoare și reconstrucția mamară contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții pacientelor tratate pentru cancer mamar, fără a compromite siguranța oncologică”, e de părere dr. Mihaela Năstase, medic în cadrul echipei de cercetare și doctorandã în acest domeniu.
Afirmațiile medicilor români privind siguranța chirurgiei conservatoare sunt susținute de unul dintre cele mai ample studii internaționale.„Supraviețuirea la 10 ani după chirurgia conservatoare a sânului plus radioterapie, comparativ cu mastectomia”
Studiul de referință publicat în The Lancet Oncology (studiul olandez pe 37.000 de paciente) a demonstrat că, în stadiile incipiente, chirurgia conservatoare plus radioterapia oferă o supraviețuire la 10 ani superioară sau egală cu mastectomia. Această dovadă medicală elimină teama că îndepărtarea totală a sânului ar oferi o siguranță mai mare.
Acest studiu este crucial deoarece demonstrează că, pentru pacientele aflate în stadii incipiente, alegerea unei metode care păstrează sânul nu este doar o opțiune estetică, ci una sigură din punct de vedere medical.
Un alt studiu recent arată că femeile care aleg terapia conservatoare au un scor de bunăstare sexuală constant mai mare (66/100) față de cele care trec prin mastectomie și reconstrucție (53/100). Această diferență evidențiază nevoia de a discuta impactul asupra sexualității încă de la alegerea tratamentului.
Analiza medicilor români din revista Chirurgia arată clar că intervențiile care păstrează sau reconstruiesc forma sânului sunt asociate cu o calitate a vieții mai bună.
,,Chirurgia conservatoare oncoplasticã a înregistrat cele mai ridicate niveluri de satisfacție în rândul pacientelor (peste 90%), urmată de reconstrucția cu țesut autolog și de reconstrucția cu implant după mastectomie. De asemenea, pacientele care au fãcut o operație de reconstructie imediat dupã mastectomie au înregistrat o calitate mai bunã a vieții”, a precizat prof. Univ. Dr. Alexandru Blidaru
Reconstrucția mamară constituie un element important al planului terapeutic. Aceasta poate fi realizată imediat, în același timp operator cu mastectomia, sau ulterior, la distanță. Din punct de vedere tehnic, reconstrucția se poate realiza utilizând materiale aloplastice (proteze, expandere, plase sintetice sau matrice dermică acelulară) ori prin utilizarea țesuturilor autologe.
Aproximativ 10% dintre paciente beneficiază de reconstrucție mamară după mastectomie, susține prof.dr. Blidaru.
Studiul românesc indică faptul că pacientele cu reconstrucție imediată au raportat o calitate a vieții mult mai bună, aspect este susținut global de studii care arată că reconstrucția în același timp cu mastectomia reduce incidența depresiei și a anxietății post-operatorii.