Mona Lisa, povestea fascinantă a celebrului tablou semnat de Leonardo da Vinci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mona Lisa sau Gioconda, opera lui Leonardo da Vinci, este cel mai cunoscut tablou din lume și este admirat de milioane de oameni la Muzeul Luvru, în Franța, unde este expus în condiții de maximă securitate. Tabloul Mona Lisa a fost studiat și analizat de-a lungul vremii de sute de istorici și critici, dar sunt încă întrebări la care nu s-a găsit răspuns.
Cuprins:
Portretul Mona Lisa, pictat de Leonardo da Vinci, a fost și rămâne înconjurat de mister. Expresia enigmatică a Giocondei a conferit portretului o faimă universală.
Povestea faimosului tablou Mona Lisa
Cel mai cunoscut și cel mai valoros tablou din lume - Gioconda sau Mona Lisa - este opera desăvârșită a lui Leonardo da Vinci. Geniul renascentist a început să picteze portretul la Florența, în 1503. Nu se știe însă cu exactitate când acesta a fost terminat. Mulți istorici susțin că Leonardo da Vinci l-ar fi terminat după patru ani. Alții sunt de părere însă că opera sa a fost cu adevărat finalizată cu doar câțiva ani înainte de moartea autorului său, mai exact în 1519, în Franța.
Cea din urmă ipoteză este susținută de mulți dintre cei care au studiat operele lui Leonardo da Vinci. Era cunoscut faptul că acesta era un perfecționist absolut.
Un singur lucru este în unanimitate acceptat: acela potrivit căruia, din momentul în care a început să picteze Mona Lisa și până când s-a stins, Leonardo da Vinci nu s-a despărțit niciodată de opera sa. Mai mult, se pare că da Vinci a refuzat chiar oferta regelui Franței, Francisc I, care dorise că cumpere fabulosul tablou.
Deși au existat numeroase ipoteze, nu se știe cu exactitate cum Gioconda sau Mona Lisa a ajuns în posesia suveranului francez. Una dintre ele ar fi că opera ar fi rămas unuia dintre elevii lui da Vinci, apoi familiei acestuia și abia în anii 1530 ar fi ajuns la Francisc I.
Alte voci susțin totuși că însuși Da Vinci, înainte de moarte, ar fi vândut tabloul regelui Franţei, care l-a dus la castelul din Amboise. De aici, tabloul ar fi ajuns la Paris şi apoi la Versailles, ajungând, în final, în colectia lui Ludovic al XIV.
După Revoluţia Franceză, tabloul a fost dus la Muzeul Luvru. Napoleon însuși a fost atât de captivat de portretul Mona Lisa încât, pentru o vreme, l-ar fi pus chiar în dormitorul lui. Ulterior, Gioconda a ajuns din nou la Luvru.
Îți recomandăm să citești și:
- Leonardo da Vinci - povestea faimosului geniu italian
Mona Lisa și cel mai cunoscut furt din istorie
Deși era un tablou deja cunoscut și apreciat, adevărata faimă a picturii lui Leonardo da Vinci a luat amploare în momentul în care tabloul a fost furat din Muzeul Luvru.
Jaful cel mai cunoscut din istorie a avut loc în noaptea de 20 spre 21 august 1911. Timp de mai bine de doi ani, tabloul a fost căutat în lumea întreagă. Au fost puse recompense foarte mari. 25.000 de franci recompensă erau dați de către muzeul Luvru, 40.000 de franci de către revista L’Illustration și 50.000 de franci de către ziarul Le Matin.
Au fost mai mulți suspecți la momentul respectiv, chiar Pablo Picasso fiind unul dintre ei.
În realitate, făptaşul a fost Vincenzo Peruggia, un italian fost angajat la Luvru. Acesta era convins că pictura aparţinea Italiei, deoarece Leonardo da Vinci era italian. Ulterior, Mona Lisa a fost dusă în oraşul natal al lui Vincenzo, Luino.
În 1913, acesta a plecat la Florenţa pentru a vinde pictura şi a contactat un dealer de artă. Bărbatul contactat l-a luat însă la întâlnire și pe directorul muzeului din Florenţa. Cei doi bărbaţi şi-au dat seama că pictura era Mona Lisa originală şi l-au reclamat pe Peruggia. În timpul procesului, hoţul a fost declarat a fi instabil psihic şi a primit șapte luni de închisoare.
Cine a fost Mona Lisa sau Gioconda
Unul dintre cele mai mari mistere care dăinuie în ceea ce privește faimoasa pictură este chiar identitatea femeii portretizate. Desigur, opiniile criticilor de artă și ale istoricilor sunt nenumărate, însă niciuna nu a putut fi certificată.
Lisa Gherardini
Cea mai cunoscută ipoteză este cea susţinută de istoricul şi criticul de artă Giorgio Vasari, primul biograf al lui Leonardo da Vinci. Potrivit acestuia, modelul tabloului a fost Lisa Gherardini, născută în 1479 la Florenta. Mona ar fi, astfel, prescurtarea de la Madonna, iar Gioconda, celălalt nume al tabloului, ar veni de la numele soţului modelului, pe care îl chema Francesco del Giocondo.
Tabloul ar fi fost comandat chiar de soțul femeii, însă după ce l-a terminat și și-a dat seama de valoarea operei sale, da Vinci ar fi refuzat să-l mai vândă. Alte voci susțin că, de fapt, în 1509, când geniul renascentist părăsea Florența, Mona Lisa nu era încă terminată, așa că a preferat să-l ia cu el.
Autoportret
Există presupuneri și că Mona Lisa ar fi fost, de fapt, o iubită necunoscută a pictorului, cea care s-ar fi bucurat de toată afecțiunea acestuia.
Caterina, mama lui Leonardo da Vinci, ar fi o altă o ipoteză privind identitatea femeii din tablou, pe care mulți au îmbrățișat-o.
Ba mai mult, există și opinii potrivit cărora Mona Lisa ar fi chiar un autoportret al lui Leonardo da Vinci. Această premisă este susținută de asemănarea dintre trăsăturile femeii și cele identificate în portretul lui da Vinci la bătrânețe.
Portretul unui bărbat
Nu au fost deloc puțini nici cei care susțin că Mona Lisa seamănă cu Gian Giacomo Caprotti, cunoscut și drept Salai, slujitorul lui da Vinci și cel care a moștenit mare parte din operele pictorului. În ciuda temperamentului dificil al tânărului, se pare că el și da Vinci au fost nedespărțiți.
În ciuda numeroaselor ipoteze, chipul din tabloul Gioconda este încă neidentificat și, astfel, lucrarea continuă să stârnească imaginația multor oameni.
Mona Lisa și zâmbetul misterios
Zâmbetul Giocondei a fost și este în continuare subiectul multor interpretări. Zâmbetul Mona Lisa este caracterizat ca fiind inocent și ispititor în același timp. Ba mai mult, sunt specialiști care susțin că tehnica lui da Vinci ca zâmbetul din tablou să fie amplificat de subconștientul celor care privesc pictura.
S-a mers chiar mai departe în privința celebrului zâmbet al Mona Lisei. În anul 2005, un grup de cercetători ar fi descoperit ”compoziția” lui. Acesta este : 83% fericire, 9% dispreț, 6% frică și 2% mânie, mai puțin de 1% neutralitate și… 0% surprindere.
Cât costă Mona Lisa
Pictura Mona Lisa nu poate fi cumpărată sau vândută, în conformitate cu legea patrimoniului francez. Așadar, Mona Lisa sau Gioconda nu are un preț comercial stabilit.
The Guinness World Records menționează însă pictura lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa, ca fiind pictura care a fost asigurată la cea mai mare valoare monetară în istorie. Gioconda a fost asigurată în 14 decembrie 1962 pentru suma record de 100 de milioane de dolari.
Potrivit specialiștilor, dacă s-ar lua în calcul inflația precum și alte considerente financiare, valoarea monetară în anul 2004 ar fi fost echivalentul a aproximativ 628 de milioane de dolari americani.
Curiozități despre Mona Lisa
- Leonardo da Vinci a folosit modelul unei piramide pentru a reda aspectul calm al femeii. Mâinile ei încrucişate formează unul dintre colţurile piramidei. Leonardo da Vinci, cel care a realizat celebrul desen Omul vitruvian, s-a folosit de geometrie pentru a crea impresia de distanţă între Mona Lisa şi privitor. Misterul este sugerat prin contrastul dintre lumină şi întuneric, dar și prin conturul estompat al formelor şi zâmbetul abia schiţat al femeii.
- Când Mona Lisa a ajuns pentru prima oară la Luvru, în 1815, a primit o mulţime de scrisori de dragoste şi de flori de la admiratori. Are chiar şi cutie poştală proprie.
- Pictura este mică, doar 77 x 53 cm
- Lucrarea lui Leonardo da Vinci a fost pictată pe lemn de plop, nu a fost nici semnată, nici datată.
- Totuși, cercetătorii susțin că da Vinci și-ar fi trecut inițialele chiar în interiorul ochiului drept al Giocondei
- La Luvru, camera în care se află Mona Lisa are anumite particularităţi. Aici tavanul din sticlă permite o lumină naturală şi un mic spot, pus lângă tablou, reflectă culorile vopselelor originale ale lui da Vinci.
- Mona Lisa a fost dusă în America, la cererea lui Jackie Kennedy.
- Tabloul a fost expus la Galeria Naţională de Artă din Washington D.C. şi apoi la Muzeul Metropolitan al Artelor din New York City.
- Când Mona Lisa s-a întors la Luvru, după ce a fost furată, a fost întâmpinată de francezi, care au aplaudat în stradă.
- Mona Lisa a fost ținta mai multor atacuri. În 1956, un bărbat a aruncat acid pe pictură. În 1974, un alt atacator a aruncat vopsea pe pictură, iar în 2009, asupra tabloului a fost aruncată o ceaşcă de cafea.
PavelFloresco 11.05.2023, 14:56
Pentru a realiza un portret al mamei sale, Caterina (de care a fost despărțit din copilărie), dar ca ideal universal de maternitate și feminitate, L. da Vinci a utilizat: - propriile sale trăsături faciale, considerate a fi moștenite genetic de la mama sa - de unde și teoria unui autoportret feminizat al artistului în celebrul tablou - teorie de Pavel Floresco și Carmina Felice cu introducere de Silvano Vinceti, distribuită global încă din 2021; - trăsături faciale de la modelul utilizat, Lisa Gherardini sau, după căsătorie, Madonna Lisa del Giocondo (mărturia lui Giorgio Vasari este confirmată prin celebrul Document Heidelberg), model la care Da vinci ar fi regăsit zîmbetul mamei sale - teorie de Sigmund Freud; - trăsături faciale androgine, regăsite la ucenicul său, Salai - teorie de Silvano Vinceti. L. da Vinci a mai procedat astfel când a portretizat pe Iuda în „Cina cea de taină”, ale cărui trăsături faciale au fost preluate de la persoane reale. Cu toate acestea Mona Lisa este mult mai mult decât Caterina, mama artistului, iar clarificarea adevăratei sale identități controversate va elucida misterul fascinației inexplicabile pe care acest tablou o exercită asupra umanității de secole.
PavelFloresco 11.05.2023, 14:57
Pentru a realiza un portret al mamei sale, Caterina (de care a fost despărțit din copilărie), dar ca ideal universal de maternitate și feminitate, L. da Vinci a utilizat: - propriile sale trăsături faciale, considerate a fi moștenite genetic de la mama sa - de unde și teoria unui autoportret feminizat al artistului în celebrul tablou - teorie de Pavel Floresco și Carmina Felice cu introducere de Silvano Vinceti, distribuită global încă din 2021; - trăsături faciale de la modelul utilizat, Lisa Gherardini sau, după căsătorie, Madonna Lisa del Giocondo (mărturia lui Giorgio Vasari a fost confirmată de celebrul Document Heidelberg), model la care Da vinci ar fi regăsit zîmbetul mamei sale - teorie de Sigmund Freud; - trăsături faciale androgine, regăsite la ucenicul său, Salai - teorie de Silvano Vinceti. L. da Vinci a mai procedat astfel când a portretizat pe Iuda în „Cina cea de taină”, ale cărui trăsături faciale au fost preluate de la persoane reale. Cu toate acestea Mona Lisa este mult mai mult decât Caterina, mama artistului, iar clarificarea adevăratei sale identități controversate va elucida misterul fascinației inexplicabile pe care acest tablou o exercită asupra umanității de secole.