Munții Rodnei – curiozități. Unde se află și ce poți vizita

Munții Rodnei: așezare și întindere

Munții Rodnei reprezintă una dintre cele mai impresionante și mai valoroase regiuni montane ale României, situată în partea de nord a țării, în grupa Carpaților Orientali, cunoscută și sub denumirea de Carpații Maramureșului și ai Bucovinei.

Din punct de vedere administrativ, acest masiv se întinde pe teritoriul județelor Maramureș și Bistrița-Năsăud, având o suprafață de aproximativ 1.300 km². Munții Rodnei formează una dintre cele mai lungi creste montane continue din țară. Aceasta se întinde de la vest la est, pe o lungime de peste 50 km, de la Pasul Şetref până la Pasul Rotunda, și de la nord la sud, pe o lățime de 30-40 km, de la Pasul Prislop până în localitatea Valea Vinului – judeţul Bistriţa Năsăud, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.

Vârful Pietrosul Rodnei, care are o altitudine de 2.303 m, este cel mai înalt punct din acest masiv și, totodată, cel mai înalt vârf din întreg lanțul Carpaților Orientali. Denumirea „Rodnei” provine de la localitatea Rodna Veche, situată în apropierea masivului montan, o localitate cu o istorie îndelungată, care este cunoscută încă din perioada medievală pentru activitățile miniere și comerciale. Masivul Rodnei face parte din parcul național cu același nume. În regiune mai există și alte arii protejate, și anume rezervația mixtă Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei, rezervația mixtă Izvoarele Mihăiesei, rezervația botanică Poiana cu narcise din Masivul Saca, rezervația speologică Peștera Cobășel, rezervația botanică Piatra Rea și rezervația naturală Izvorul Bătrâna (Ponorul Izei).

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Formarea și relieful Munților Rodnei

Relieful este caracterizat de vârfuri înalte, văi adânci și forme glaciare distincte, rezultat al modelării îndelungate de către ghețari. Masivul Rodnei își are originea în era Mezozoică, a doua eră geologică, în urmă cu aproximativ 245-64 de milioane de ani, fiind supuși unor transformări continue. În această perioadă a început procesul de încrețire alpină, care a dus la formarea unor lanțuri muntoase celebre, precum Munții Stâncoși, Munții Alpi, Munții Pirinei și Munții Himalaya.

Tot atunci au apărut și primele plante cu flori, primele păsări, mamifere, peștii osoși, dar și primii dinozauri. Din punct de vedere al compoziției rocilor, Munții Rodnei se prezintă sub forma unui horst alcătuit predominant din șisturi cristaline de epizonă în partea centrală, în zona Bretila, Repedea și Rebra. Epizona este totalitatea șisturilor cristaline, care s-au format în condițiile unui metamorfism regional slab, într-o zonă superficială de metamorfism în scoarța Pământului la o adâncime de circa 6 km.

În termeni geologici, termenul de horst se referă la un bloc muntos sau deluros delimitat de falii și ridicat față de regiunile înconjurătoare, care determină un relief impunător și accidentat. Masivul Rodnei este străjuit de două falii adânci, și anume falia Dragoș Vodă, la nord, și falia Rodnei, la sud, potrivit Rodnei.ro. În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, care se prezintă sub formă de măguri aliniate de-a lungul Someșului Mare. În ceea ce privește geomorfologia, Munții Rodnei se delimitează la trei mari compartimente: Ineu, Pietrosu și Bătrâna, în ordine descrescătoare pe înălțime.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Lacuri glaciare și cascade impresionante

Formațiunile sedimentare din care sunt alcătuiți Munții Rodnei, datează din perioada cretacică și paleogenă și constaui din marne, gresii, conglomerate, calcare, andezite, dacite și riolite, mai ales în zona de sud, în măgurile situate pe cursul Someșului Mare. Aceste roci au fost modelate de mișcările tectonice stirice, conturând relieful specific al regiunii.

Dintre toți munții din Carpații Orientali, Munții Rodnei păstrează cel mai bine vestigiile glaciațiunii cuaternare. Astfel, peisajul alpin din regiune cuprinde numeroase circuri glaciare, și anume Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor și Puzdrele, precum și chei și defilee spectaculoase, așa cum este cazul Cheilor Bistricioarei, defileelor Strâmba, Rebra, Cormoaia și Pasului Prislop.

În același timp, Munții Rodnei sunt renumiți pentru cascadele lor impresionante, cea mai cunoscută dintre acestea fiind Cascada Cailor, care are o cădere totală de peste 90 de metri, iar treapta principală măsurând peste 16 metri. Alte cascade notabile sunt Gușet, Cormaia, Anieș și Puzdrele, aceasta din urmă fiind situată la o altitudine de 1.520 m, mai precizează sursa citată anterior.

Parcul Național Munții Rodnei

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Înființat în 1990,  în jurul rezervației naturale Pietrosu Mare (constituită în 1932), Parcul Național Munții Rodnei este al doilea cel mai mare parc național din țară, având o suprafață totală de 47.202 hectare. Scopul principal al parcului îl reprezintă conservarea speciilor de faună și de floră, endemite și relicte glaciare, precum și protejarea geologiei și geomorfologiei specifice zonei.

În anul 1979, 3.300 hectare din parc au fost desemnate de către UNESCO rezervație a biosferei, recunoscând în acest fel importanța ecologică și biodiversitatea remarcabilă a acestei regiuni, relatează ParcRodna.ro.

Cele mai multe dintre localitățile aflate în apropierea parcului – Rodna, Moisei, Năsăud, Borșa și Rebra – sunt atestate documentar încă din secolele XIII-XV. Din punct de vedere etnografic, zona se împarte în două regiuni distincte, și anume Maramureșul la nord și Năsăudul la sud, și ambele păstrează cu fidelitate tradițiile, obiceiurile străvechi și elementele arhitecturale specifice.

De asemenea, în partea sudică a parcului se află izvoare minerale cu proprietăți terapeutice, cele mai cunoscute fiind cele din stațiunea Sângeorz-Băi, care sunt celebre pentru efectele lor benefice pentru sănătate. Un aport semnificativ la studiul florei locale l-a avut botanistul rodnean Florian Porcius ale cărui cercetări au contribuit la recunoașterea importanței acestui areal pentru conservarea biodiversității.

Legenda muntelui blestemat

În satele din apropierea Munților Rodnei circulă și astăzi o veche legendă, care spune că denumirea provine de la numele unui pescar care, orbit de dorința de îmbogățire, a făcut un pact cu diavolul. Se spune că la poalele munților trăia pescarul Beneș împreună cu soția și fiul său, o familie săracă ce depindea de peștele pe care bărbatul reușea să-l prindă.

Într-o seară, întorcându-se acasă cu mâinile goale și cuprins de deznădejde, bărbatul s-a întâlnit cu o creatură înfiorătoare, un om diform, cu copite în loc de picioare, cu șapcă roșie și o pipă lungă în gură. Diavolul i-a propus un târg prin care l-ar fi scăpat pe Beneș de toate problemele și l-ar fi făcut cel mai bogat om din ținut, în schimbul sufletului. Bărbatul i-a cerut timp de gândire pentru a se sfătui cu familia. Soția lui a fost de acord fără ezitare, însă fiul, a refuzat și și-a părăsit părinții.

Cei doi soți i-au cerut diavolului șapte saci plini cu monede de argint și o viață lipsită de griji pentru următorii 300 de ani. La miezul nopții, necuratul și-a respectat partea de înțelegere, iar Beneș și soția lui au devenit bogați. Ei și-au cumpărat haine scumpe, cele mai alese bucate, dar și unul dintre munții din apropiere pe care l-au botezat „Beneș” și unde au ridicat un castel impunător din marmură. Dar, odată ce s-au scurs cei 300 de ani, castelul s-a năruit, iar cei doi au dispărut fără urmă.

Legenda spune că mult după dispariția soților, un păstor a descoperit o intrare secretă în munte, unde i-a găsit pe aceștia trudind necontenit cu ciocanele pentru a sparge piatră. Muntele care le poartă numele este singura mărturie a existenței lor. Spre deosebire de părinții săi, fiul lui Beneș, care a ales să nu-și vândă sufletul, a fost binecuvântat cu fericire pe pământ și, după moarte, cu viață veșnică în Rai, potrivit lui Claudiu Iușan, biologul Parcului Național Munții Rodnei, citat de 24news.ro.

Povestea dramatică a Cascadei Cailor

Situată la o latitudine de 1.300 m, cascada Cailor este un important punct de atracție turistică din Munții Rodnei, fiind cea mai înaltă cascadă din România, cu o cădere de apă de 90 de metri. O veche legendă spune că, primăvara, localnicii își aduceau caii pe pășunile întinse de pe Muntele Piatra Rea, lăsându-i liberi până toamna. Însă, adesea, ursul aștepta momentul potrivit și ataca animalele, deși, fiind în câmp deschis, îi era dificil să-și atingă scopul.

De aceea, el folosea o strategie vicleană. Își încolțea prada și o forța să se retragă spre marginea prăpăstiei de la actuala Cascadă a Cailor. Acolo, speriați și fără scăpare, caii își găseau sfârșitul, iar ursul își asigura astfel hrana. Aceeași legendă spune că, într-o noapte furtunoasă, ursul a atacat caii care, speriați de fulgere și de tunete, au fugit către prăpastie. Unii au reușit să se salveze, însă 15 dintre ei au pierit în cascadă. Acel eveniment a marcat profund comunitatea locală, care a denumit căderea de apă Cascada Cailor în memoria animalelor omorâte. De altfel, întreaga zonă poartă amintirea acelei nopți tragice prin nume precum Zănoaga Cailor, situată deasupra cascadei, Muntele Cailor, Podul Cailor – ce face referire la circul glaciar – și Izvorul Cailor, care alimentează râul ce formează cascada.

Ce poți vizita în Munții Rodnei

În afară de Parcul Național Munții Rodnei și de spectaculoasa Cascada Cailor, Munții Rodnei oferă și alte puncte de atracție turistică. Iată care sunt cele mai importante:

Lacul Iezer-Pietrosu

Situat sub Vf. Pietrosu, la o altitudine de 1.825 m, în apropiere de localitatea Borșa, se află lacul Iezer, cunoscut sub numele de „lacul fără fund”. Acest lac glaciar face parte din rezervația științifică Pietrosu Mare, o zonă protejată din Parcul Național Munții Rodnei. Cu o suprafață de 3.450 m², o adâncime de 2,5 m și o lungime de 84 m, lacul are o caracteristică aparte. Privit de sus, conturul său este similar cu cel al hărții României.

Traseul până la lac măsoară aproape 10 km, iar pentru a ușura ascensiunea, poți lua un mijloc de transport până la Borșa Pietroasa, de unde traseul continuă pe jos spre stația meteo Iezer și apoi către lac. De aici poți ajunge pe Vf. Pietrosu, ceea ce mai adaugă două ore de mers, notează Travelmint.ro.

Lacul Lala Mare

Considerat unul dintre cele mai mari lacuri glaciare din România, Lala Mare este situat la o altitudine de 1.815 m și se distinge prin populația numeroasă de păstrăvi. Pentru a ajunge aici trebuie să pornești din localitatea suceveană Cârlibaba pe un drum forestier de 6 km, urmat de un traseu montan care se parcurge în 2-3 ore. Drumul, deși anevoios, este spectaculos, șerpuind printre stânci și jnepeniș. Odată ajuns la lac vei descoperi rododendroni și o varietate de plante rare, o adevărată comoară a naturii.

Pasul Prislop

Aceasta este cea mai înaltă trecătoare din zonă, fiind situată la o altitudine de 1.416 m. Pasul Prislop leagă Maramureșul de Moldova, conectând Borșa de Cârlibaba printr-un drum de 50 km, care face parte din DN18 și care oferă acces la câteva atracții culturale și istorice. Între acestea se numără Mănăstirea Prislop și hanul cu același nume, dar și un muzeu inedit, Muzeul Rădăcinilor, creat de colecționarul Ștefan Grec, care a strâns peste 100 de rădăcini cu forme neobișnuite, alături de flori de mină.

Peștera Tăușoare

Ascunsă în inima Munților Rodnei, aceasta este cea mai adâncă peșteră din România, fiind situată la aproape 1.000 m altitudine. Un detaliu interesant al acestei formațiuni carstice este rețeaua de galerii, care însumează 17 km și care găzduiesc patru specii distincte de lilieci.

Poiana Narciselor

Aflată la 1.600 m altitudine, în masivul Saca, Poiana Narciselor este o întindere de hectare întregi cu popularele flori albe de primăvară, care înfloresc la sfârșitul lunii mai. Deși traseul de 11 km necesită un efort considerabil, răsplata este pe măsură, aici având parte de o panoramă naturală ce pare desprinsă dintr-un tablou, scrie Sîngeorzbăi.com.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News