Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul 2026. Tradiții și obiceiuri păstrate de români pe 24 iunie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi importantă în calendarul ortodox, dar și Sânzienele sau Drăgaica, una dintre cele mai frumoase sărbători populare ale verii. Este ziua florilor galbene de sânziene, a cununilor puse la porți, a obiceiurilor pentru dragoste și sănătate, dar și a rugăciunii și pomenirii celor adormiți.
Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sânzienele
Ziua de 24 iunie este una specială pentru că Biserica nu prăznuiește, de obicei, nașterea sfinților, ci ziua trecerii lor la viața veșnică. Sfântul Ioan Botezătorul este însă una dintre marile excepții, alături de Maica Domnului și de Mântuitorul Iisus Hristos.
Potrivit Basilica.ro, agenția de știri a Patriarhiei Române, Sfântul Ioan Botezătorul este numit „Înaintemergătorul Domnului”, pentru că a vestit venirea Mântuitorului. În calendarul ortodox, ziua de 24 iunie apare ca Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, a cărui venire pe lume a fost vestită de îngerul Gavriil, se arată în Evanghelie. El a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei și este cunoscut ca Înaintemergătorul Domnului, pentru că a pregătit oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos. El cel care L-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan. Pentru credincioși, ziua de 24 iunie este o sărbătoare de rugăciune, mers la biserică și pomenire a celor adormiți. În calendarul ortodox din 2026, ziua este marcată cu dezlegare la pește.
Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în mod special pentru că nu s-a temut să spună adevărul, inclusiv în fața celor puternici. Tradiția creștină spune că el l-a mustrat pe regele Irod pentru viața lui, iar acest curaj i-a adus moartea. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este pomenită separat, pe 29 august.
În multe zone, oamenii duc la biserică fructe, colaci sau alte alimente pentru a fi binecuvântate și apoi împărțite. Obiceiul este legat de ideea de milostenie și de pomenire, dar și de bucuria unei sărbători importante din mijlocul verii.
Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoarea populară din aceeași zi
Pentru români, 24 iunie nu este doar o sărbătoare religioasă. În calendarul popular, aceeași zi este cunoscută ca Sânzienele, în mai multe zone ale țării, sau Drăgaica, mai ales în zona de sud.
Sânzienele sunt legate de natură, de vară, de flori, de dragoste, de fertilitate și de belșug. Sărbătoarea vine imediat după solstițiul de vară, când ziua este foarte lungă, iar în credința populară lumea văzută și lumea nevăzută par mai apropiate.
În tradiția veche, Sânzienele erau văzute ca făpturi bune, care umblă prin aer sau pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă, dansează și aduc rod câmpurilor, animalelor și oamenilor.
Florile galbene de sânziene, simbolul zilei de 24 iunie
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este culesul florilor galbene de sânziene. Fetele mergeau pe câmp, adunau florile și făceau din ele coronițe. În unele sate, coronițele erau aruncate pe acoperișul casei. Dacă rămâneau acolo, era considerat semn bun pentru familie, pentru noroc sau pentru o căsătorie apropiată. Dacă picau, oamenii spuneau că dorința nu se împlinește prea curând.
În alte locuri, florile de sânziene erau puse la porți, la ferestre, la icoane sau în gospodărie, pentru protecție, sănătate și belșug. Aceste obiceiuri au rămas, mai ales în sate, ca o formă de legătură cu lumea veche și cu ritmul naturii.
De ce pun fetele flori sub pernă în noaptea de Sânziene
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sânziene este legat de fetele nemăritate. În tradiția populară, acestea culegeau flori de sânziene și le puneau sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, cu speranța că își vor visa ursitul.
Obiceiul este păstrat și astăzi în multe relatări despre Sânziene, mai ales pentru că are o încărcătură romantică și misterioasă. El nu ține de rânduiala bisericească, ci de credințele populare transmise din generație în generație. În unele zone, fetele își puneau sub pernă nu doar sânziene, ci și busuioc sau alte plante considerate aducătoare de noroc în dragoste.
Roua de Sânziene, obiceiul despre care se spunea că aduce frumusețe și sănătate
Un alt obicei vechi este spălatul cu rouă în dimineața zilei de Sânziene. În credința populară, roua adunată în zorii zilei de 24 iunie avea puteri de curățare, sănătate și frumusețe.
În unele sate, femeile adunau roua de pe plante cu o pânză curată, apoi o foloseau pentru spălat. Fetele credeau că acest gest le poate aduce noroc în dragoste, iar femeile măritate îl făceau pentru sănătate și bunăstarea familiei. Astăzi, obiceiul este mai degrabă simbolic, dar încă apare în relatările despre Sânziene ca una dintre cele mai frumoase tradiții ale zilei.
Ce se dă de pomană de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
În unele zone ale țării, de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul se dau de pomană fructe, colaci, apă sau alte alimente. Obiceiul este legat de pomenirea celor morți, dar și de milostenie.
Ziua de 24 iunie este asociată, în tradiția populară, și cu Moșii de Sânziene. Oamenii aprind lumânări, duc pomelnice la biserică și împart alimente pentru sufletele celor plecați.
În credința populară, era bine ca oamenii să nu mănânce din primele roade înainte să împartă și altora. Sensul obiceiului este simplu: bucuria nu se păstrează doar pentru tine, ci se dă mai departe.
Ce nu se făce în această zi, potrivit tradiției populare
În satele de altădată, ziua de Sânziene era ținută cu grijă. Oamenii evitau muncile grele în gospodărie și pe câmp, pentru că sărbătoarea era considerată una importantă. 24 iunie era o zi de pauză, rugăciune, familie și grijă pentru cei din jur.
În tradiția populară, se spunea că cei care nu respectă ziua pot atrage necazuri asupra casei, animalelor sau recoltelor. Aceste credințe nu trebuie confundate cu regulile bisericești, ci țin de lumea satului, unde sărbătorile erau legate direct de natură și de munca pământului.
De ce i se mai spune Drăgaica
În Muntenia și Oltenia, sărbătoarea este cunoscută mai ales ca Drăgaica. Numele apare în tradițiile populare legate de vară, flori, dansuri ritualice și belșug. În unele zone, Drăgaica era și numele unei fete alese din ceată, îmbrăcată de sărbătoare, care mergea împreună cu alte fete prin sat. Obiceiul era legat de rodul câmpului, de protecția gospodăriilor și de începutul unei noi perioade în anul agrar.
Astfel, aceeași zi unește două lumi: sărbătoarea creștină a Sfântului Ioan Botezătorul și sărbătoarea populară a Sânzienelor, legată de flori, soare și vară.
24 iunie este și Ziua Universală a Iei
Tot pe 24 iunie este marcată și Ziua Universală a Iei, sărbătoare dedicată cămășii tradiționale românești. Data nu a fost aleasă întâmplător, pentru că se suprapune cu Sânzienele, o zi asociată cu feminitatea, florile și portul popular.
În ultimii ani, tot mai mulți români aleg să poarte ie pe 24 iunie, la evenimente, la biserică, la târguri sau în fotografii de familie. Pentru mulți, ziua a devenit un moment în care tradiția religioasă, cea populară și portul românesc se întâlnesc.
24 iunie este una dintre rarele zile în care credința creștină și tradițiile populare se întâlnesc într-o formă pe care românii încă o recunosc: mers la biserică, pomenirea celor dragi, flori la poartă, ie purtată cu mândrie și povești despre Sânziene spuse mai departe.
