Cuprins:
Ce este umiditatea
Importanța menținerii unei temperaturi și a unei umidități optime este legată de confortul termic, care este o combinație între umiditatea relativă, temperatură și presiune. De aceea, este crucial să obținem un nivel optim de umiditate în interiorul casei în funcție de temperaturile exterioare pentru că, dacă aerul este prea umed sau prea uscat, confortul termic din casă va scădea și poate provoca numeroase neplăceri. Din fericire, nivelul umidității în casă poate fi controlat, iar noi îți oferim câteva sfaturi de cum poți menține un nivel optim de umiditate și care sunt cele mai eficiente soluții pentru a-l controla.
Umiditatea este cantitatea de vapori de apă din aer, care este exprimată prin raportul în procente dintre tensiunea de vapori reală și tensiunea vaporilor saturați corespunzătoare temperaturii respective pentru ca aceasta din urmă să devină saturată.
Cantitatea de apă din aer sub formă de vapori este variabilă și depinde de condițiile de presiune și de temperatură. Dacă în aer există o cantitate mare de vapori de apă, atunci umiditatea va fi crescută. Practic, un nivel de umiditate relativă de 100% ar însemna că aerul este complet saturat cu vapori de apă. Umiditatea excesivă nu numai că îți creează disconfort fizic, ci îți poate deteriora și locuința, în sine, potrivit National Geographic.
De obicei, umiditatea își face apariția mai ales în timpul sezonului de iarnă, dar și în zilele de primăvară, vară sau de toamnă târzie, când diferențele de temperatură între interior și exterior pot fi foarte mari. Primul semn că într-o încăpere este un nivel ridicat de umiditate este apariția condensului. Acest fenomen apare pe fondul unei ventilări ineficiente a locuinței, situație în care în aer va exista un nivel ridicat de umiditate. În aceste condiții este important să identifici cauza apariției condensului și să o faci cât mai repede pentru a preveni efectele nocive ale acestuia asupra casei tale. De asemenea, aerul prea uscat, resimțit mai ales în perioadele răcoroase, poate provoca atât probleme de sănătate, cât și fisuri și crăpături în lemn și pereți, dar și defectarea instalațiilor.
Umiditatea relativă: ce este și cum acționează
Indicatorul de referință pentru umiditate se numește umiditate relativă și reprezintă raportul dintre cantitatea de vapori de apă existentă în aer la un moment dat și cantitatea maximă de vapori de apă care poate fi în atmosferă, în aceleași condiții de presiune și de temperatură.
Atmosfera a cărei umiditate relativă este mai mică de 100% se numește nesaturată. Un volum de aer cu vapori de apă nesaturat poate să devină saturat fără să existe un aport suplimentar de apă prin scăderea temperaturii și/sau a presiunii. În acel moment apare fenomenul de condens pe suprafețele cele mai reci din locuință, și anume ferestre, pereți, uși din sticlă, etc., astfel încât volumul de aer va rămâne nesaturat. Pentru a se evita ca umiditatea să pătrundă în pereți sau să se depună pe ferestre ori pe ușile din interior trebuie să aerisești foarte bine încăperea sau încăperile afectate de umiditatea excesivă și să încerci să obții o temperatură optimă. Chiar și în timpul iernii, atunci când toate ușile și ferestrele sunt ținute închise, cea mai eficientă metodă de a elimina vaporii de apă în afara locuinței este de a deschide măcar două ferestre pentru o ventilație încrucișată timp de aproximativ zece minute, de patru ori pe zi.
Ce favorizează apariția umidității
Diferențele foarte mari între temperaturile exterioare și cele din interiorul unei locuințe influențează în mod direct nivelul de umiditate din casa ta. Există, însă, și alți factori care favorizează apariția umidității într-o locuință. Trebuie să știi că, în medie, o familie formată din patru persoane generează în fiecare zi în jur de 10-15 litri de vapori de apă prin respirație sau prin transpirație ori prin diverse activități casnice pe care le efectuează în interiorul locuinței. Spre exemplu, doi adulți care dorm 6-8 ore pe noapte produc în medie 750 ml de umiditate, care este absorbită sub formă de vapori de apă în atmosferă. În același timp, dacă gătești fără să deschizi geamul sau fără să folosești hota, vei favoriza apariția aburilor de la tigăi, crătiți sau ibricuri. Aparent, aburii dispar, însă, în realitate, ei sunt absorbiți în atmosferă. Chiar și aragazul poate fi adesea o sursă de vapori de apă, mai ales unul pe gaz, care poate produce circa un litru de umezeală pe oră.
De ce mai poate apărea umiditatea în casă
O altă încăpere care favorizează un nivel ridicat de umiditate este baia. Vorbim despre un spațiu care nu este aerisit în mod corespunzător, mai ales dacă nu există geam spre exterior, iar vaporii de apă caldă folosită în timp ce faci duș sunt absorbiți rapid în aer.
De asemenea, rufele întinse la uscat în interiorul casei pot fi și ele o sursă de vapori de apă, aceștia depunându-se rapid pe feronerie, pe pereți, pe tavan, pe uși ori pe mobilă.
Perdelele mai groase din fața ferestrelor acționează ca o barieră termică, împiedicând curenții de aer cald din încăpere să încălzească suprafața geamului. În plus, utile pentru a regla nivelul de umiditate din locuință sunt și plantele de interior, care absorb umezeala, menționează specialiștii de la Iaq.Works. În cazul în care îți renovezi locuința, trebuie să știi că folosirea unor materiale precum ipsosul sau adezivul, care necesită cantități mari de apă, poate fi o altă cauză pentru apariția umidității. Mai mult decât atât, în cazul construcțiilor vechi ridicate într-o perioadă în care nu se ținea cont de eficiența energetică, materialele folosite, cum ar fi cărămida, lemnul, cimentul, etc., erau mai poroase, iar acestea favorizează pătrunderea vaporilor de apă în pereți. O mare parte din cantitatea de vapori se elimină în aerul din interiorul locuinței în timp ce aceste materiale se usucă.
Cum ne afectează sănătatea umiditatea
Excesul de umiditate poate să-ți afecteze starea de sănătate. Un nivel ridicat de umiditate poate favoriza dezvoltarea și creșterea de acarieni de praf, a mucegaiului și a altor alergeni, care pot provoca simptome respiratorii precum tusea, strănutul, congestia nazală, exacerbarea astmului și alte probleme ale căilor respiratorii. În plus, nivelurile ridicate de umiditate favorizează apariția iritațiilor pielii, cum ar fi eczemele sau dermatitele, iar o piele umedă se va inflama și infecta mai des și mai repede. Dacă suferi de astm sau de bronșită, aceste afecțiuni se vor acutiza în special în timpul iernii.
De asemenea, un nivel crescut de umiditate îți va da o senzație de sufocare și nu vei putea respira bine și îți poate afecta sistemul imunitar, fiind mai predispus la infecții respiratorii, precum răceala și gripa, avertizează medicii. Nu în ultimul rând, o umiditate ridicată poate crea o senzație de disconfort general și de căldură excesivă, ceea ce îți poate afecta calitatea somnului și bunăstarea generală a persoanelor care locuiesc într-un astfel de mediu. În schimb, un nivel scăzut de umiditate poate să provoace simptome precum nas uscat, senzație de gât uscat, piele anormal de uscată și chiar un sistem imunitar slăbit.
Soluții pentru un nivel optim de umiditate în casă
În aer există în permanență un anumit nivel de umiditate, însă este important ca acesta să fie cunoscut și menținut în anumite limite considerate normale. Controlul nivelului de umiditate din locuință este, așa cum spuneam, important în prevenirea apariției condensului. Pentru asta, potrivit site-ului Envirovent, dacă dorești să eviți apariția condensului, trebuie să ții cont de o serie de aspecte, și anume:
- aerisește locuința de două ori pe zi, mai ales camerele care prezintă un risc de umiditate ridicată (bucătărie, baie);
- folosește un dezumidificator, care trage aerul printr-un ventilator și elimină umiditatea, ajutând la menținerea suprafețelor uscate;
- dacă aerul este prea uscat, așează un vas cu apă pe calorifer pentru a crește nivelul de umiditate;
- folosește un purificator de aer, care înlătură mirosurile neplăcute și alergenii;
- asigură-te că temperatura din locuință este aceeași în toate încăperile;
- curăță periodic filtrele de la aparatele de aer condiționat;
- usucă rufele pe balcon; dacă nu ai unul, usucă-le în casă pe un uscător, dar apoi aerisește foarte bine încăperea respectivă;
- folosește materiale termoizolante eficiente pentru casa ta, care nu lasă căldura sau frigul să pătrundă în interior;
- verifică starea țevilor, a ferestrelor și ușilor să nu prezinte defecțiuni;
- dacă pe pereți, pe faianță sau pe geamuri apare condens șterge foarte bine apa cu ajutorul unei cârpe fină și curată.
Care este nivelul optim de umiditate în casă
O altă metodă prin care poți să controlezi gradul de umiditate din locuința ta o reprezintă instalarea unei bariere de vapori pe pereții exteriori sau pe partea interioară a plafoanelor. Rolul acestei bariere de vapori este acela de a încetini sau chiar de a opri migrarea și condensarea vaporilor de apă, minimizând în acest fel efectele dăunătoare pe care umiditatea le poate avea asupra locuinței tale, dar mai ales asupra sănătății tale și a familiei tale. În plus, este important să reglezi nivelul de umiditate din casă în funcție de temperatura de afară.
Nivelul ideal al umidității pentru interiorul unei locuințe
Specialiștii spun că un nivel ideal al umidității pentru interiorul unei locuințe se încadrează între 30 și 60%. Între aceste valori, corpul tău se va simți confortabil. Spre exemplu, dacă valorile termice exterioare sunt cuprinse între 20˚ și 40˚ Celsius, în casă trebuie să existe o umiditate de 50-60%.
Dacă temperatura exterioară este cuprinsă între 20˚ și 30˚ Celsius, nivelul de umiditate din interior trebuie să fie de 40%. Dacă afară sunt între 10˚ și 20˚ Celsius, umiditatea trebuie să fie de 35%, iar dacă temperaturile exterioare sunt de 0°-10° Celsius, umiditatea nu trebuie să depășească 30%, spun experții de la Direct Energy.
De asemenea, atunci când mercurul termometrelor indică în exterior o temperatură a aerului între de –6 și +4˚ Celsius, în casă umiditatea nu trebuie să depășească 40%. În cazul în care temperatura aerului este de cuprinsă între –10˚ și 0˚ Celsius, nivelul de umiditate trebuie menținut în jurul valorii de 25%, când afară sunt între –20˚ și – 10˚ Celsius în casă trebuie să avem o umiditate de 20%, iar când temperatura exterioară este sub –20˚ Celsius, în casă trebuie să avem o umiditate de 15%.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!