Nutriţionistul Lygia Alexandrescu: "Românii nu pot renunţa la carnea prăjită"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea: Sunteţi unul dintre cei mai căutaţi nutriţionişti şi aţi ajutat sute de oameni să slăbească. Ne-aţi putea spune care sunt obiceiurile românilor la capitolul alimentaţie?Lygia Alexandrescu: Există multe criterii care trebuie luate în considerare atunci când vorbim de obiceiurile noastre alimentare: zona de provenienţă, vârsta, nivelul de educaţie sau ocupaţia fiecărei persoane în parte. Comportamentul alimentar al românilor din marile oraşe este diferit de al celor din zonele rurale sau urbane mai puţin dezvoltate. Bucureştenii, de exemplu, au tendinţa mai accentuată de a consuma produse de tip fast food, spre deosebire de persoanele din provincie, care preferă restaurantele cu meniu clasic.
Studiile efectuate până în prezent relevă faptul că la noi, la români, micul dejun este practic inexistent şi că principala masă a zilei este cina. Mai mult, s-a dovedit că românii nu pot renunţa la carnea prăjită şi o preferă pe aceasta în locul peştelui, chiar dacă este nesănătoasă. Cât despre obiceiul hidratării corecte cu apă sau cu ceai neîndulcit, acesta aparţine doar femeilor de la noi.
Care credeţi că sunt cele mai mari greşeli pe care le fac cei care-şi doresc să slăbească, atunci când nu reuşesc să atingă acest obiectiv?
Intenţia de a slăbi trebuie susţinută de o disciplină alimentară care să implice: respectarea combinaţiilor alimentare, a intervalelor orare la care se consumă alimentele, a hidratării complete, a adoptării metodelor de gătit dietetice, a contabilizării stricte a aportului de sare şi a asigurării unui program consecvent de mişcare (măcar mers pe jos, urcat scări, etc.).
Care sunt principalele motivaţii ale celor care trec pragul cabinetului dv. de nutriţie? Ce îi convinge să scape de kilogramele în plus după ce trăiesc ani întregi cu eticheta de persoane grăsuţe?
Motivaţia depinde mult de vârstă, ocupaţie, nivel de educaţie şi sex.
- Adolescentele sunt influentate de modelele de pe coperta revistelor glossy şi au tendinţa de a mânca puţin, îşi numără obsesiv kilocaloriile ingerate şi ajung uneori la tulburari severe. Cu suportul familiei şi al psihiatrului însă, acesteapot reuşi să îşi corecteze comportamentul faţă de alimente.
- Femeile cu vârste cuprinse între 22 şi 45 de ani reprezintă eşantionul principal al persoanelor preocupate de imagine, fie pentru viaţa personală, fie pentru carieră.
- Persoanele trecute de 50 de ani îşi doresc o greutate normală pentru a preveni problemele de sănătate asociate cu greutatea crescută.
În cazul copiilor, când ar trebui să se alarmeze părinţii în privinţa greutăţii lor şi ce măsuri ar trebui să ia inainte de a ajunge la nutriţionist?
Iată câteva măsuri care pot preveni problemele legate de greutatea corporală şi chiar pot ajuta copilul predispus la obezitate:
- Limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consuma copilul, pentru că multi copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe;
- Evitarea meselor frecvente de tip fast food;
- Reducerea porţiilor consumate la fiecare masă. O problemă comună a copiilor supraponderali este faptul că porţiile sunt prea mari. Copiii nu trebuie să fie forţaţi să cureţe farfuria. Pentru a învăţa să mănânce sănătos, ei trebuie să ştie să se oprească atunci când sunt sătui şi chiar un pic înainte;
- Încurajarea activităţii fizice zilnice trebuie sa fie, de asemenea, o prioritate! Oricare sunt bune: plimbările cu părinţii sau cu bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor de echipă etc;
- Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi;
- Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sănătoasă sunt importante însă insistarea excesivă asupra noţiunilor de calorie, grăsime şi dieta în general, poate să frustreze copilul şi să conducă la dezechilibre.
Care a fost rezultatul-record pe care a reuşit să-l atingă unul dintre cei care v-au cerut ajutorul pentru a scăpa de kilogramele în plus?
Deşi poate părea surprinzător, recordul de slăbire l-a stabilit o adolescentă, care avea mari probleme cu greutatea. A avut o ambiţie extraordinară şi foarte multă răbdare, dar a meritat. A slăbit 75 de kilograme într-un an.
La ce trebuie să fie atenţi cei care au reuşit să slăbească, pentru a nu mai ajunge în situaţia în care se aflau înaintea începerii dietei?
Odată atins obiectivul de a slăbi un anumit număr de kg, există tendinţa naturală de a creşte cantitatea de alimente consumate. Acest comportament, dacă nu e controlat riguros, va conduce inevitabil la creştere ponderală. Ideal este ca după atingerea obiectivului propus să se crească aportul caloric, zilnic, treptat. Astfel, în primele două săptămâni ale perioadei de menţinere, se recomandă adăugarea a 250 kcal/zi la cele deja existente (de exemplu, se trece de la 1300 la 1550 kcal/zi).
În mod normal cântarul ar trebui să arate după aceste săptămâni o usoara scadere ponderala, lucru care susţine trecerea la următoarea fază a perioadei de menţinere. În această fază se mai adaugă încă 250 kcal la cele existente, iar acest aport energetic se va menţine tot pentru o perioada de 2 săptămâni.
Atunci când se ajunge la un aport zilnic de 2000-2200 kcal, iar cântarul rămâne nemişcat se poate spune că organismul are un metabolism reglat şi este important să se facă orice efort, pentru ca el să rămână aşa.
Ce ar trebui să-şi spună persoanele dornice să slăbească, atunci când simt că nu rezistă tentaţiilor culinare, ca să-şi poată reprima poftele?
Unii oameni de ştiinţă susţin că poftele culinare sunt nişte semnale de insuficienţă ale unei substanţe din organism. Altii însă, consideră că aşa-zisele semnale sunt doar scuze de a mânca orice, oricând. Această dorinţă de „ronţăială are uneori niste cauze: fluctuaţiile hormonale (în special de estrogen, cortizol şi serotonină), comportamentul alimentar imprimat în copilărie, stimulii senzoriali (reclame la mancare, miros de pâine caldă sau de prăjituri, etc). Micul dejun săţios şi mesele luate la intervale de 3 ore în timpul zilei, menţin glicemia constantă şi te ajută să rezişti tentaţiilor alimentare.
Libertatea le-a ferit cititorilor, în ultimele trei luni, în Suplimentul de weekend al ziarului, o supercolecţie de 200 de diete, ca să o poată alege dintre ele pe cea care li se potriveşte. Dacă ar fi să recomandaţi una, care să se potrivească oricui, din ce ar consta meniul?
Dieta Crono, cunoscută şi ca dieta după ceas îţi garantează pierderea a două kilograme pe săptămână, respectând în acelaşi timp toate principiile unei diete sănătoase şi oferind o alimentaţie echilibrată, fără acea senzaţie de foame chinuitoare. Principiul pe care îl are la bază această dietă este acela conform căruia organismul nostru asimilează în mod diferit alimentele pe care le mâncăm, în funcţie de ora la care au fost consumate.
EXEMPLU DE MENIU
Mic dejun: 70 g de pâine, 20 g unt şi 100 g brânză, o cană de lapte, ceai sau cafea, fără zahăr.
Gustări de fructe intre mese.
Prânz: o bucată de carne (albă sau roşie) şi garnitură (orez, paste sau cartofi pregătiţi la cuptor, natur). Pâinea integrală este permisă, însă desertul e interzis.
Cina: salată de legume şi carne pe gratar; peşte cu legume sote; legume gratinate sau fructe de mare.
Credeţi că a fost util serialul nostru dedicat dietelor?
Da, serialul dietelor este util, pentru că îi poate ajuta pe oameni să facă diferenţa între diferitele tipuri de regimuri de slăbire forţată, de cele mai multe ori dezechilibrate şi un comportament alimentar corect, dat de dietele bogate în nutrienţi şi care conţin alimente combinate corect.
Ne puteţi da câteva sfaturi generale de care ar trebui să ţină cont toată lumea, pentru a nu avea probleme cu greutatea?
Sunt câteva lucruri care contează într-un regim alimentar echilibrat. E foarte important ca mesele să fie consumate după un program regulat: trei mese principale şi două mese de fructe, să se asigure o hidratare suficientă şi să fie limitate alimentele sărate şi prăjite, alimentele şi băuturile dulci. Toate acestea trebuie însoţite de 30 de minute de mişcare, în fiecare zi şi de o gândire pozitivă.
