Cuprins:
Ce este un meteor
Deși mai sunt cunoscuți și sub denumirea de „stele căzătoare”, în realitate, meteorii nu sunt deloc stele. Aceștia reprezintă dâre luminoase pe cer, care sunt produse de particule de praf și de mici fragmente de rocă care ard atunci când pătrund în atmosfera Pământului cu viteze foarte mari, care sunt de ordinul zecilor de kilometri pe secundă, relatează Planetary. Aceste particule minuscule creează pe cer dâre luminoase care sunt vizibile de la sol pe timp de noapte.
În general, cu cât fragmentul de praf cosmic este mai mare, cu atât meteorul este mai strălucitor. Dacă vreun fragment de rocă ce traversează atmosfera planetei noastre reușește să ajungă pe sol, acesta poartă numele de meteorit. Spațiul este plin de praf cosmic, astfel că într-o noapte obișnuită, dintr-o zonă întunecată, se pot observa chiar și până la 10 meteori pe oră, fără să fie nevoie să se producă o ploaie de meteori. Cu toate acestea, în timpul unei astfel de ploi de meteori, mai ales în noaptea în care se atinge maximul, numărul de meteori vizibili poate fi mult mai mare.
Ce este o ploaie de meteori
Ploaia de meteori este acel fenomen ceresc în care se observă că un număr de meteori radiază sau provin dintr-un singur punct de pe cerul nopții, care se numește radiant. Acești meteori sunt generați de fluxuri de resturi cosmice, denumite meteoroizi, care pătrund în atmosfera Pământului cu viteze extrem de mari, pe traiectorii aproape paralele. Centrul de Date pentru Meteori al Uniunii Astronomice Internaționale (IAU) menționează peste 900 de ploi de meteori, dintre care aproximativ 100 sunt bine stabilite, potrivit AMS Meteors.
Cele mai cunoscute ploi de meteori, care sunt și cel mai ușor de observat și care oferă cea mai intensă activitate, sunt Orionidele, Tauridele de Sud, Tauridele de Nord, Leonidele, Geminidele, Ursidele, Quadrantidele, Liridele, și Perseidele. Toate aceste ploi de meteori sunt cel mai bine vizibile după miezul nopții, unele dintre ele neputând fi observate deloc înainte de această oră. Este important să se acorde o atenție sporită momentului maxim și condițiilor de luminozitate ale Lunii.
Ploile care ating maximul atunci când Luna este luminată în proporție mai mare de jumătate – de la primul pătrar până la ultimul pătrar – vor fi afectate de lumina lunară și, prin urmare, mai dificil de urmărit. Deși perioada optimă pentru observarea fiecărei ploi rămâne, în general, aceeași de la un an la altul, condițiile legate de lumina Lunii se schimbă semnificativ de la un an la altul. Există multe alte ploi de meteori pe parcursul anului, însă acestea tind să producă mai puțini meteori și mai slabi. Poți vedea un calendar complet al ploilor de meteori aici.
Cum să urmărești o ploaie de meteori
Pentru a te bucura de spectacolul ceresc oferit de ploaia de meteori tot ceea ce ai de făcut este să te deplasezi într-un loc deschis și cât mai întunecat, departe de iluminatul stradal, să te înarmezi cu multă răbdare pentru că s-ar putea să nu poți vedea nimic în primele 10 minute, cât timp ochii tăi se obișnuiesc cu întunericul. Totodată, trebuie să ai și noroc de un cer senin, în mare parte fără nori. De obicei, cea mai bună perioadă pentru observarea unei ploi de meteori este între miezul nopții și zorii zilei, pentru că atunci Pământul se află pe partea „din față” a orbitei, iar resturile cosmice ale cometei par că se îndreaptă direct spre tine, asemenea unor picături de ploaie care lovesc parbrizul unei mașini aflată în mers.
Dacă cerul este luminat de o Lună plină, vei vedea mai puțini meteori, așa că probabil vei avea mai mult succes în observarea meteorilor atunci când vârful unei ploi de meteori coincide cu o Lună nouă. Pentru asta este nevoie să verifici în prealabil calendarul fazelor lunare atunci când îți planifici observațiile.
Din fericire, în 2025, sunt programate mai multe ploi de meteori atunci când cerul este cel mai întunecat. În același timp, trebuie să știi că nu este nevoie să privești „stelele căzătoare” direct spre radiant. De fapt, meteorii observați mai departe de acesta par mai lungi. Se spune adesea că un unghi ideal pentru a privi este la aproximativ 45 de grade față de radiant.
Nu în ultimul rând, cel mai important este să alegi un loc întunecat, departe de poluarea luminoasă, să-ți lași ochii să se adapteze câteva minute, iar apoi să privești spre cea mai întunecată parte de cer. Așadar, ieși afară, așază-te comod, ridică privirea spre cerul nopții și bucură-te de spectacolul ceresc!
Ce sunt Orionidele
Unii oameni consideră Orionidele foarte speciale, deoarece meteoriții care luminează cerul sunt, de fapt, fragmente din cometa 1P/Halley, cunoscută în întreaga lume sub numele de cometa lui Halley. Orionidele sunt meteori (fragmente solide) care intră în atmosfera Terrei și ard ca urmare a frecării cu aerul, fenomen care produce dungile luminoase pe care le numim meteori.
Ele au fost denumite după Orion, deoarece meteorii par să iasă sau să radieze din aceeași zonă a cerului ca și constelația cu același nume. Ele apar anual în luna octombrie atunci când Pământul traversează traiectoria plină cu particulele minuscule lăsate în urmă de cometa Halley, potrivit Royal Museums Greenwich.
Pe măsură ce cometa își urmează traseul în jurul Soarelui, ea lasă în urmă o dâră de particule minuscule care provoacă Orionidele. Acestea sunt, în general, de foarte mici dimensiuni, având de la câțiva milimetri, la câțiva centimetri, şi pătrund în atmosferă cu viteză mare, de aproximativ 66 km/secundă, generând traiectorii scurte, luminoase și adesea cu o strălucire albastră sau verzuie.
Halley, cometa-mamă a Orionidelor
Așa cum am precizat anterior, meteorii Orionide pe care îi observăm provin din cometa Halley, care trece prin sistemul nostru solar aproximativ o dată la fiecare 75-76 de ani. Aceasta ne-a „vizitat” ultima oară în 1986 și va fi vizibilă din nou de pe Pământ în anul 2061. Ploaia de meteori din fiecare toamnă oferă o compensație pentru cei care nu vor avea ocazia să fie martori direcți la acest eveniment unic într-o viață.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/shutterstock1227430015-1024x445.jpg)
Asemenea aburului care iese dintr-o locomotivă cu aburi, particulele de praf sunt expulzate din nucleul cometei și rămân în urma acesteia, pe traiectoria parcursă. În fiecare an, la sfârșitul lunii octombrie, Pământul intersectează această dâră de particule. Nucleul cometei pierde între 1 și 3 metri de material cosmic la fiecare trecere prin Sistemul Solar interior. Având dimensiuni de aproximativ 8 pe 15 kilometri, cometa Halley poate suporta nenumărate orbite în jurul Soarelui, timp de milioane de ani.
Halley a fost prima cometă pentru care s-a prezis revenirea, iar calculele au fost realizate de astronomul Edmond Halley, după numele căruia a și fost denumită. De obicei, cometa devine suficient de strălucitoare pentru a putea fi observată cu ușurință, existând înregistrări istorice ale aparițiilor sale încă din anul 240 î.Hr. Este una dintre puținele comete care nu poartă numele descoperitorului, ci a celui care i-a calculat orbita, aflăm de pe EarthSky.
Spre deosebire de majoritatea obiectelor din Sistemul Solar, cometa Halley orbitează Soarele pe o orbită retrogradă, mișcându-se în sens opus față de Pământ. De asemenea, orbita sa este ușor înclinată față de cea terestră, iar cea mai mare parte a timpului se află sub planul parcurs de planeta noastră. În prezent, Halley se găsește în cel mai îndepărtat punct față de Soare, în apropierea constelației Hydra, Șarpele de Apă, fiind mult prea slabă pentru a putea fi observată.
Când vor avea loc Orionidele în 2025
Maxim prognozat: Vârful activității este estimat pentru ziua de 21 octombrie 2025, la ora 00:00 UTC (ora 03:00 A.M. în România).
Când să privești: Orionidele pot fi observate în dimineața zilei de 21 octombrie, începând după miezul nopții și până în primele ore dinaintea zorilor.
Durata totală a ploii de meteori Orionide: 26 septembrie-22 noiembrie. În acest interval, planeta Pământ traversează fluxul de meteori în spațiu.
Radiant: Radiantul va răsări înainte de miezul nopții și va atinge punctul maxim pe cer în jurul orei 3:00 dimineața.
Cea mai apropiată fază a Lunii: Luna nouă are loc pe 21 octombrie, la ora 12:25 UTC. Astfel, în noaptea de maxim a Orionidelor, cerul va fi întunecat, oferind condiții excelente pentru observarea ploii de meteori.
Număr estimat de meteori la maxim, în condiții ideale: Sub un cer întunecat și fără lumina Lunii, Orionidele pot produce până la 10-20 de meteori pe oră.
Specialiștii ne spun că, pe fondul vitezelor foarte mari cu care pătrund în atmosfera Pământului, acești meteori lasă uneori urme luminoase persistente, iar în anumite cazuri Orionidele pot genera adevărate sfere de foc care oferă o imagine cu adevărat spectaculoasă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_159b5ed59414b06b7268dc30750d893b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d5e812b9ed3804e3639a773048404a06.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ab8889c88ca02721a5966d79b1090596.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7354424bcf636cdf4abf2fd37b5c6784.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee69c35211d26987bf72f8b6b198cd13.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_089f7b7fff622e94b292d5024413f7b4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5b77f13cef1d4c0327ee0b3faf2bbeda.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_cfa2e35eaa05ae2f985371502b708426.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_5ef7e2bed92b855ed70ef423eabf04b9.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_9652b78b50253d84242bc29f4afa1984.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_783e6f38c9b6ff204cc3bd568b4eec1f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_cfa2d1bd66665a7ffe3f5f2ff7fbe975.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_363d6b3caa9c8985ad2ad16b153301c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ae3f0ba9aacc1960b6d9b3e8b7aee19e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b0f0d5d850d56400c5c640a9672381f5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_dac16729484786599bbfddd1dc73ca6a.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_b80879934c3485e2076810075562aa6d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b8490a93f2199508e58dfa0c8b10c725.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_d66a9984f21286cc1e478d06769009bb.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_19575736483116de42786253812422a3.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_1c30c343f0863159edf7da9d11c296ea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_ecd223e72b36d1eba50c6af847935a44.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_633ed1a9fe297af9ee2e1555950eec96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_850bfdc8547430f11281941b12aed30a.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_7a7b943350913359bac6d9d8845caf94.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_94199c3f318d4bff50c9690a0e3a5b3c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/whatsapp-image-2026-06-04-at-18-56-01-1-e1780589521974.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bob-radulescu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/loredana-groza-si-nadia-comaneci-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_50869690891742c473922c7c9b429c1e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_dea73a799da8736e366aea9305b79fb0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_555b2eec030c1505346473057ed36313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_1a04f7abe3a06d3325568766f4db84c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/jumatate-dintre-pacientii-de-la-institutul-fundeni-cu-tumori-la-rinichi-vezica-foto-envato.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bianca-o-romanca-din-italia-sta-5-ani-la-inchisoare-dupa-ce-a-furat-un-rolex-de-11-000-de-euro--imagine-cu-caracter-ilustrativ--foto-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bine-pentru-tine-ion-bogdan-codorean.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/sos-de-usturoi-verde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/slovacia-incearca-sa-puna-capat-unui-obicei-extrem-de-periculos-traversarea-strazii-cu-ochii-in-ecranul-telefonului--foto-profimedia-e1780579599578.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ochelarii-de-soare-pe-cap.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/masina-de-spalat-vase.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/amprente-digitale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ce-inseamna-cand-visezi-zid.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/parincea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/cristian-pomohaci-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gabriela-dramba-gettyimages-1189112964-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/2026-05-29-3000-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/ilustratie-strada2-pensionari-tineri-in-parc--foto-vlad-chirea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/eugen-tomac-nicusor-dan--foto-facebook.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/nicusor-dan2-id273892-inquam-photos-octav-ganea.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.