Până la ce temperaturi rezistă corpul uman. Care este cea mai ridicată temperatură pe care o suportă omul?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schimbările climatice care au provocat valuri de caniculă cu temperaturi-record înregistrate în această vară în întreaga lume, inclusiv în România, i-a făcut pe mulți să se întrebe până la ce temperaturi poate rezista corpul uman.
Cuprins:
- Ce sunt schimbările climatice
- În ce fel influențează schimbările climatice corpul uman
- Cum mai pot influența schimbările climatice
- Până la ce temperatură poate rezista corpul uman
- Cum afectează umiditatea reglarea temperaturii interne a corpului
- De ce nu rezistă oamenii la temperaturi și umiditate ridicate
- Expunerea la soare poate fi fatală și la temperaturi scăzute
- Care este temperatura minimă pe care o tolerează corpul uman?
Corpul uman este rezistent, însă are o limită dincolo de care nu mai poate funcționa optim și cedează așa cum am văzut că s-a întâmplat, din păcate, cu mii și mii de oameni de pe toate meridianele globului care au pierdut lupta cu canicula. În cele mai multe dintre cazuri a fost vorba despre oameni în vârstă și lucrători cu mare expunere la soare.
În cursul lunii iulie a fost depășit recordul pentru cea mai ridicată temperatură globală de când se fac măsurători. De asemenea, tot în acest an a început și „EL Nino”, fenomenul meteorologic care va afecta clima la nivel mondial. Concret, acesta influențează circulația atmosferică în mai multe regiuni ale lumii și ar putea contribui la creșterea temperaturii globale peste pragul-cheie de 1,5 grade. În acest context este firesc să ne întrebăm care este cea mai ridicată temperatură pe care o poate suporta corpul nostru, iar în cele ce urmează îți vom explica cum stau lucrurile.
Ce sunt schimbările climatice
Conform definiției, schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificări pe termen lung a modelelor climatice de pe Terra (temperatură, precipitaţii, creşterea frecvenţei şi intensităţii unor fenomene meteo extreme, etc.). Motivul principal al acestor schimbări îl reprezintă fenomenul de încălzire globală, care se manifestă prin creşterea temperaturii la nivelul suprafeţei terestre.
Schimbările de climă sunt cauzate de activitățile umane, în special cele prin care se eliberează în mod excesiv în atmosferă gaze cu efect de seră. Aceste gaze, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) și metanul (CH4), determină creșterea temperaturilor la nivel global, pe de-o parte, iar pe de altă parte conduc la perturbarea ecosistemelor naturale.
Înregistrările geologice arată că istoria Pământului a fost marcată de numeroase schimbări climatice, care s-au produs cu o rapiditate de câţiva zeci de ani, cauzând impacturi ce durează sute de ani până la un mileniu. Aceste schimbări de climă nu sunt omogene, motiv pentru care unele regiuni se încălzesc, în timp ce alte zone se răcesc, devin aride sau umede.
În ce fel influențează schimbările climatice corpul uman
Schimbările climatice pot avea un impact puternic asupra mediului înconjurător, ci și asupra corpului uman. Astfel, expunerea la temperaturi extreme poate provoca deshidratare, epuizare, insolație și alte afecțiuni care pot apărea pe fondul căldurii excesive. Persoanele în vârstă, copiii mici și persoanele caee prezintă diverse afecțiuni preexistente sunt cele mai vulnerabile la astfel de temperaturi foarte ridicate. Cazurile de deces cauzate de căldură excesivă devin mai frecvente în timp dacă nu se iau măsuri adecvate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În același timp, schimbările climatice influențează și calitatea aerului. Creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor poluanți poate agrava afecțiuni respiratorii precum astmul sau bronșita. În plus, incendiile forestiere frecvente și extinse, cauzate de climatul mai cald și uscat, eliberează particule fine și substanțe toxice în aer, care afectează sistemul pulmonar.
Cum mai pot influența schimbările climatice
Mergând mai departe, schimbările climatice pot avea efecte nefaste asupra disponibilității și calității resurselor de apă potabilă. Precipitațiile neregulate și modificările survenite în modelele de distribuție a apei pot provoca apariția secetei sau a unor inundații cu urmări devastatoare. Seceta poate reduce resursele de apă potabilă, ceea ce este echivalent cu restricții severe în ceea ce privește consumul de apă și poate afecta sănătatea și igiena umană. Pe de altă parte, inundațiile pot duce la contaminarea apei cu diverse bacterii și substanțe nocive, provocând îmolnăvirea de boli gastrointestinale și alte afecțiuni care au legătură cu apa.
Nu în ultimul rând, schimbările climatice au un impact semnificativ asupra securității alimentare. Modificările care intervin la nivelul condițiilor meteorologice afectează producția și recoltele în agricultură. Temperaturile extreme și fluctuațiile mari ale precipitațiilor pot duce la reducerea producției, care la rândul său poate duce la creșterea prețurilor alimentelor și la insuficiența hranei în anumite regiuni ale lumii. Malnutriția și lipsa unor vitamine esențiale pot avea efecte devastatoare asupra sănătății umane, în special la copii și l femei însărcinate.
Adoptarea de politici și tehnologii durabile, promovarea energiilor regenerabile și protejarea ecosistemelor fragile reprezintă pași esențiali în lupta împotriva acestui fenomen global.
Până la ce temperatură poate rezista corpul uman
Odată cu schimbările climatice, care determină o creștere alarmantă a temperaturilor pe tot globul, căldurile extreme devin o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea oamenilor. Corpul uman a demonstrat de cele mai multe ori că poate să suporte tot felul de modificări, însă, cu toate acestea, și el are o limită pe care nu o poate depăși.
Așadar, răspunsul la întrebarea care este cea mai ridicată temperatură pe care o poate suporta corpul omului, este unul cât se poate de simplu. O temperatură a termometrului umed de 35 de grade Celsius poate fi periculoasă dacă și nivelul de umiditate este ridicat, potrivit unui studiu realizat și publicat în anul 2020 de către revista LiveScience.
Temperatura termometrului umed nu este aceeași cu cea pe care o raportează programele meteo sau aplicația de vreme de pe telefonul tău, ea fiind cea înregistrată de un termometru obișnuit cu mercur al cărui bulb este acoperit cu țesătură umedă, de obicei muselină, care este scufundat într-un rezervor pentru a-l menține umed. Motivul pentru care cercetătorii folosesc acest etalon pentru a studia temperaturile extreme ține de faptul că temperatura termometrului umed înregistrează atât căldura cât și umiditatea.
Cum afectează umiditatea reglarea temperaturii interne a corpului
Când măsurăm temperatura, trebuie să luăm în considerare și umiditatea din aer. Aceasta este extrem de importantă deoarece, când în aer este mai multă apă, transpirația se va evapora de pe corp mai greu, iar temperatura corpului va rămâne ridicată. Altfel spus, corpul nu se va răcori la temperatura la care trebuie să funcționeze fiziologic, mai scrie LiveScience.
Dacă nivelul de umiditate este scăzut, dar temperatura este ridicată (sau invers), condițiile nu se apropie de punctul în care corpul uman cedează, afirmă Colin Raymond, membru al echipei de cercetători de la „Jet Propulsion Laboratory” al NASA care se ocupă cu studiul căldurii extreme.
În schimb, dacă atât umiditatea, cât și temperatura sunt foarte ridicate, corpul nostru poate ceda. Spre exemplu, dacă temperatura aerului este de 46,1 grade Celsius, iar nivelul de umiditate atinge pragul de 30%, atunci temperatura resimțită de corpul uman se va situa în jurul valorii de 30,5 grade Celsius. Însă, când temperatura în aer este de 38,9 grade Celsius și umiditatea este de 77%, temperatura resimțită de corpul nostru va fi de 35 grade Celsius.
De ce nu rezistă oamenii la temperaturi și umiditate ridicate
Motivul pentru care oamenii nu pot supraviețui în condiții de căldură și de umiditate excesive este acela că nu mai sunt capabili să își mai regleze temperatura internă a corpului. „În cazul în care temperatura resimțită va crește peste temperatura corpului uman, încă vei putea transpira, însă corpul nu se va răcori până la temperatura la care poate funcționa normal”, a mai precizat Raymond pentru Science Advances.
La o temperatură de 40 de grade Celsius apare fenomenul de hipertermie, iar acest lucru poate provoca apariția unor simptome precum puls rapid, modificare a stării mentale, lipsa transpirației, leșin și chiar comă, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Din fericire, aerul condiționat poate salva oamenii de căldură. Însă, chiar și așa, nu toți oamenii au acces la aer condiționat, în timp ce în locurile în care mulți oameni au această facilitate, rețeaua electrică poate fi nesigură și, deci, pot suferi din acest punct de vedere.
Trebuie să știi că o temperatură a termometrului umed de 35 de grade Celsius nu va duce imediat la deces, corpul cedând complet după aproximativ 3 ore de expunere la această temperatură extremă. Potrivit lui Raymod, temperatura exactă nu poate fi stabilită cu certitudine, însă studii recente au încercat să o estimeze prin scufundarea unor subiecți în bazine cu apă fierbinte până când temperatura corpului a început să crească necontrolat.
Expunerea la soare poate fi fatală și la temperaturi scăzute
Efortul fizic și expunerea directă la soare pot duce la supraîncălzirea corpului, cele mai vulnerabile persoane fiind vârstnicii, persoanele obeze sau cele care urmează anumite tratamente medicamentoase care afectează capacitatea corpului de a-și regla temperatura internă.
Puține locuri de pe Terra au înregistrat temperaturi ale termometrului umed mai ridicate de 35 grade Celsius, potrivit sursei citată, printre acestea numărându-se Valea Indului din centrul și nordul Pakistanului și țărmul sudic al Golfului Persic. „Există locuri unde se înregistrează aceste condiții meteo timp de o oră sau două”, afirmă același Colin Raymond. Cercetătorul NASA avertizează că schimbările climatice vor duce la creșterea în frecvență a acestor evenimente.
Locurile care se află în pericol de a înregistra astfel de temperaturi în următorii 30-50 de ani includ nord-vestul Mexicului, nordul Indiei, Asia de Sud-Est și Africa de Vest. „Cred că este inevitabil ca acele locuri să se confrunte cu această problemă în viitorul nu foarte îndepărtat. Sper ca pe listă să nu fie adăugate și mai multe locuri”, a mai precizat Raymond.
Care este temperatura minimă pe care o tolerează corpul uman?
În același timp, cercetătorii spun că temperatura de bază a corpului uman ar trebui să rămână în jurul valorii de 36,5 grade Celsius. Odată ce temperatura scade sub această valoare apare fenomenul de hipotermie. În această situație, organele vitale, precum, inima sau creierul, nu mai funcționează normal.
Dacă temperatura corpului scade la 33 grade Celsius poate să-și facă apariția amnezia, în timp ce dacă corpul ajunge să aibă o temperatură de 28 grade Celsius omul își poate pierde cunoștința. O persoană sănătoasă care nu este îmbrăcată adecvat pe timpul iernii poate suferi de hipotermie în zece minute la o temperatură exterioară de –34 grade Celsius.
Cea mai mică temperatură corporală înregistrată vreodată la o persoană care a supraviețuit a fost de 13,2 grade Celsius. S-a întâmplat în 1999, atunci când o femeie din Suedia, Anna Bågenholm, a căzut în zăpadă în timp ce schia.
Citește și: 10 curiozități incredibile despre corpul uman
ElenaMA 08.08.2023, 17:59
interesant fapt chiar de stiut
EmiM 08.08.2023, 22:21
Interesant articol
relutu63 09.08.2023, 08:51
Foarte interesant articol.
Andreeafunduc 18.08.2023, 01:04
Corpul uman este rezistent la temperaturi si mai ridicate