Percepții diferite asupra obezității: românii resimt mai puțin stigmatul social comparativ cu media globală

În România, persoanele supraponderale sau care trăiesc cu obezitate declară, într-o proporție mai mică, că se confruntă cu stigmatizare socială. Doar 17% dintre respondenții cu obezitate afirmă că sunt judecați pentru aspectul fizic, comparativ cu media globală de 35%. De asemenea, 23% dintre aceștia spun că se simt confortabil sau mai puțin stânjeniți de propria greutate, în timp ce la nivel global procentul ajunge la 35%.

Cu toate acestea, românii au un nivel mai ridicat de conștientizare a riscurilor asociate obezității, această boală cronică, progresivă și recidivantă, ce poate fi prevenită și tratată. Ei resimt mai intens impactul acestei boli asupra sănătății, așa că sunt și mai dornici să facă o schimbare. Astfel, 41% dintre persoanele cu obezitate intervievate de Ipsos în România își fac frecvent griji în legătură cu posibilele probleme de sănătate pe care le-ar putea avea în viitor, iar 20% declară că se simt frecvent anxioase în privința stării lor de sănătate actuale.

În plus, 66% dintre respondenții cu obezitate asociază această afecțiune cu diabetul de tip 2 (față de 53% la nivel global), iar 64% o corelează cu bolile cardiovasculare (comparativ cu 52% global). În rândul persoanelor normoponderale din România, 31% se declară îngrijorate de propria stare de sănătate.

Obezitatea, o problemă în creștere în România și la nivel global

Datele arată că numărul persoanelor cu o greutate peste intervalul considerat sănătos este în creștere în România. Potrivit Societății Române de Chirurgie Metabolică, mai puțin de 4 din 10 persoane cu vârsta de peste 10 ani au o greutate normală, restul fiind supraponderale sau trăind cu obezitate.

Aceeași sursă indică faptul că prevalența este mai ridicată în rândul persoanelor de peste 44 de ani (72%), al bărbaților (66%) și al celor sedentari (73%). Conform Atlasului Obezității 2025, 70% dintre adulții din România au un IMC ridicat, iar 39% trăiesc cu obezitate. Mai mult, estimările arată că, până în 2030, aproape 11 milioane de adulți din țară vor fi supraponderali sau obezi.

La nivel global, tendința este similară: numărul adulților care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990 până în prezent, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În același timp, Federația Globală a Obezității estimează că, până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați – adică peste 1 miliard de oameni – vor trăi cu obezitate.

Percepția asupra propriei greutăți este uneori inexactă

Conform Societății Române de Chirurgie Metabolică, majoritatea persoanelor își evaluează corect statusul ponderal, însă există un segment de 22% dintre românii cu Indice de Masă Corporală ridicat care nu consideră că au o problemă de greutate. Această tendință este mai frecvent întâlnită în rândul bărbaților de peste 65 de ani.

În ceea ce privește percepția asupra sănătății, persoanele normoponderale participante la studiul Ipsos se declară, într-o proporție mai mare decât cele cu obezitate, mulțumite de starea lor fizică, diferența dintre cele două grupuri fiind de 24 de puncte procentuale.

Aceste rezultate subliniază necesitatea unei înțelegeri mai profunde a obezității, nu doar ca o chestiune legată de greutate, ci ca o afecțiune medicală complexă, cu efecte semnificative asupra sănătății individuale și publice. Creșterea nivelului de informare și facilitarea accesului la sprijin medical specializat pot contribui la o gestionare mai eficientă a acestei probleme.

Despre studiul sindicalizat Ipsos

Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.

În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.

Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat” al populației.

Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:

• persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
• persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC <30.  

Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE