Persoanele cu dizabilități cer reintroducerea integrală a scutirilor. „Nu negociem demnitatea la procent!”

România se confruntă cu un val de măsuri fiscale care riscă să împingă persoanele cu dizabilități și familiile acestora dincolo de limita supraviețuirii. O petiție semnată de 13.000 de români și susținută de 5 federații naționale a pus sub presiune coaliția de guvernare, cerând reintroducerea integrală a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități. Deși grupurile parlamentare încep să avanseze soluții „parțiale”, societatea civilă refuză să accepte tăierea unor drepturi fundamentale, dar și reintroducerea „cel puțin parțială” a scutirilor.

Consiliul Național al Dizabilității din România cere reintroducerea integrală a scutirilor de impozit și actualizarea indemnizațiilor

Cinci federații naționale, 232 de organizații și aproximativ 13.000 de români au semnat o petiție publică prin care cer guvernanților reintroducerea integrală a scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România și inițiatoarea petiției, a precizat că eliminarea drepturilor pe care le aveau persoanele cu dizabilități din România pune o presiune financiară uriașă pe persoane deja vulnerabile și riscă să le împingă și mai mult spre sărăcie și excludere socială.

,,Petiția nu este o solicitare de privilegii, ci un demers pentru drepturi fundamentale, prevăzute de legislația națională și de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România.”

Astăzi, Daniela Tontsch a primit un răspuns la petiție din partea Grupului parlamentar USR, din Camera Deputaților, care a transmis că în coaliție se discută o posibilă soluție legislativă.

,,Domnilor: noi nu negociem demnitatea la procent. Nu cerem cel puțin parțial. Cerem respectarea unui drept. Pentru noi contează ca drepturile noastre să fie restabilite”, a replicat președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, solicitând reintroducerea integrală a scutirilor de impozit și actualizarea indemnizațiilor.

Argumentul Guvernului: Reforma și echitatea fiscală

Premierul Ilie Bolojan a precizat că solidaritatea trebuie să înceapă cu un sistem de impozitare unitar și corect. În opinia sa, aceste măsuri sunt necesare pentru însănătoșirea economiei.

„Nu putem avea o țară cu zeci de categorii de excepții, dacă vrem un stat funcțional. Reforma fiscală înseamnă că toți cei care pot contribui trebuie să o facă, pentru a putea apoi să avem resurse să îi ajutăm punctual pe cei care sunt cu adevărat în nevoie, prin servicii medicale și asistență socială de calitate, nu prin scutiri mascate care fragilizează bugetul”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Măsurile actualului Guvern îi afectează pe copiii cu dizabilități

Asociația KinetoBebe avertizează că eliminarea facilităților fiscale forțează părinții să aleagă între hrană și terapiile vitale (kinetoterapie, logopedie).

Ana Raluca Chișu, fondatoarea Asociației KinetoBebe, descrie realitatea din teren: „Este poate cea mai grea perioadă financiară din ultimii 10 ani. Austeritatea pe dizabilitate lasă urme adânci în starea de sănătate a copiilor. Văd o scădere dramatică a ședințelor pe care părinții le pot susține financiar și o lipsă totală de predictibilitate în continuarea terapiilor.”

Eliminarea scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități riscă să transforme o categorie deja vulnerabilă într-una aflată în pragul excluziunii sociale. Pentru mulți dintre acești oameni, veniturile sunt limitate la indemnizații sau pensii modeste, iar costurile suplimentare generate de dizabilitate: tratamente, medicamente, dispozitive asistive, transport adaptat – sunt constante și, adesea, în creștere.
,,În lipsa facilităților fiscale, numeroase persoane vor fi puse în situația dramatică de a alege între a cumpăra hrană sau a plăti taxe și impozite locale. O astfel de alegere nu este doar o problemă bugetară, ci una profund umană, care afectează demnitatea și calitatea vieții”, a precizat Raluca Chișu.

Terapiile de recuperare – logopedie, kinetoterapie, terapie ocupațională – sunt intervenții pe termen lung, esențiale pentru progresul și autonomia copiilor cu dizabilități. Fără sprijin financiar adecvat, mulți părinți vor fi nevoiți să întrerupă aceste terapii, compromițând ani de efort și șanse reale la integrare socială și educațională.

„Suntem foarte îngrijorați de răspunsul timid al companiilor care susțin programul social Burse de Terapie. Dacă până acum un an reușeam să susținem peste 10.000 de ședințe gratuite, în ultimul an am susținut doar jumătate,” a mărturisit Bogdan Acatrinei, cofondator al Asociației KinetoBebe.

Bursele de Terapie, un proiect unic finanțat de Asociația KinetoBebe, oferă sprijin copiilor care au nevoie de terapii de recuperare de lungă durată, dar care nu pot beneficia de tratamentele necesare în sistemul medical de stat.

Obiectivul este asigurarea accesului gratuit la programe de terapie complex pentru copiii cu afecțiuni ortopedice și neurologice, cu sindroame genetice, bebeluși cu deficiențe neuromotorii, copii cu tulburări din spectrul autist sau alte tulburări cognitive și de dezvoltare senzorială. În ultimii ani, asociația a oferit peste 10000 de burse gratuite de terapie pentru copiii cu dizabilități neuromotorii.

În România în 2025 figurau 977.657 de persoane încadrate într-un grad de handicap

Conflictul dintre premierul Ilie Bolojan și reprezentanții persoanelor cu dizabilități reprezintă, în esență, ciocnirea dintre două viziuni: una a eficienței administrative și alta a protecției sociale absolute.

În România existau, la data de 30 septembrie 2025, 977.657 de persoane încadrate într-un grad de handicap, dintre care 86.000 de copii, arată datele Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDP). 

Dintre acestea, 98,35% (961.569 de persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 1,65% (16.088 de persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială coordonate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Circa 368.000 de români sunt încadrați în gradul de handicap „grav”, iar 418.000 au handicap „accentuat”. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE