Avertismentul lui Ilie Bolojan pentru miniștri și secretari de stat: riscă să fie dați afară dacă România pierde bani din PNRR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ilie Bolojan pune presiune pe ministere pentru deblocarea PNRR. Premierul a cerut luni viteză sporită în implementarea proiectelor și toleranță zero față de restanțele la plată pentru lucrările deja executate. Dacă România pierde bani din PNRR, mai mulți miniștri și secretari de stat riscă să fie dați afară.
Cuprins:
Sancțiuni pe două paliere
Premierul a avertizat că ratarea obiectivelor PNRR va atrage sancțiuni pe două paliere: răspundere politică pentru miniștri și secretari de stat, care riscă revocarea din funcție, și sancțiuni financiare pentru aparatul administrativ. Mai exact, directorii și funcționarii responsabili de blocaje vor pierde sporul pentru gestionarea fondurilor europene.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru au condus luni o sesiune de lucru a Comitetului PNRR pentru a debloca investițiile și reformele critice. Analiza a vizat direct cererile de plată și soluțiile necesare pentru a depăși dificultățile tehnice raportate de ministere.
„Este vorba despre aspectele restante aferente cererilor de plată 3 şi 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum şi despre cele referitoare la cererile de plată 5 şi 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului.
Bolojan cere mobilizare generală
Ilie Bolojan cere mobilizare generală în ministere: toate obiectivele asumate trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026. Premierul a avertizat că ritmul investițiilor trebuie să crească, iar plățile pentru contractori nu mai pot suferi amânări, solicitând măsuri concrete pentru eliminarea obstacolelor birocratice.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniştrii şi secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcţie în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor şi personalului din administraţie, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă ţara noastră pierde bani”, a afirmat premierul.
În completare, Ilie Bolojan a cerut o evidență periodică și strictă a modului în care avansează proiectele finanțate prin PNRR, pentru a asigura respectarea calendarului asumat.
Ministrul Dragoș Pîslaru vrea raportul la zi
Stadiul jaloanelor PNRR a fost analizat de ministrul Dragoș Pîslaru și echipele tehnice din ministerele coordonatoare, în cadrul unei verificări menite să asigure respectarea calendarului de implementare.
Pîslaru cere accelerarea ritmului pentru a dubla fondurile atrase prin PNRR, după succesul de anul trecut(plecând de la pragul de 10,5 miliarde de euro atins deja). Acesta a lansat un apel ferm către toate ministerele de resort: până vineri, acestea trebuie să furnizeze date la zi și calendare de execuție precise, astfel încât monitorizarea proiectelor să fie realizată pe informații actualizate.
Buget generos pentru autoritățile locale
Fondurile necesare pentru contribuţia României la proiectele PNRR sunt şi vor fi în continuare asigurate.
Autoritățile locale vor beneficia în 2026 de bugete record, unice în istoria lor, pentru a asigura succesul proiectelor PNRR. Potrivit reprezentantului Finanțelor, Florin Zaharia, statul va asigura resurse financiare cu 70% mai mari decât anul trecut, suma totală ridicându-se la 73 de miliarde de lei. Acest buget generos acoperă integral nevoile de finanțare, de la cheltuieli eligibile până la cofinanțări, eliminând orice obstacol financiar în calea implementării.
România trebuie să prioritizeze proiectele incluse în următoarele cereri de plată pentru a asigura îndeplinirea până la data de 31 august 2026.
În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional, alături de celelalte instituţii guvernamentale care au calitatea de coordonatori de reforme şi/sau investiţii, depun eforturi pentru a respecta termenii negociaţi cu Comisia Europeană pentru a obţine fondurile alocate reformelor şi investiţiilor din cadrul PNRR.
România are un total de 6 cereri de plată
Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 şi 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026.
Cererea de plată nr. 5 va conţine un număr de 28 ţinte şi jaloane aferente componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ţinte şi jaloane ce corespund atât componentei de asistenţă financiară nerambursabile cât şi celei rambursabile.
Până în prezent, România a depăşit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, ţara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanţarea şi sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, şi parţial pentru Cererea de plată nr. 3.
