Porția de carte. Drumul sinuos al banilor până în zilele noastre / O casetă video cu o poveste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare săptămână, Libertatea vă prezintă o rubrică dedicată cititorilor, cu două apariții dintre cele mai noi și mai incitante ale editurilor din România.
Cuprins:
Bani - o poveste a omenirii (David McWilliams, Editura Publica)
De ce e nevoie de o astfel de carte? Păi, răspunsul e foarte simplu: ca să înțelegem mai bine lumea financiară în care trăim și ca să ne educăm din punct de vedere istoric în privința uneia dintre componentele de bază ale societății actuale, fie că ne place, fie că nu - banul.
Volumul tradus de Louis Ulrich reprezintă, de fapt, o istorie completă și condimentată a banilor de la Babilon încoace, un mic tratat despre felul în care oamenii au inventat și perfecționat acest instrument care, așa cum se spune și în celebrul musical Cabaret, pune lumea în mișcare.
Cartea e formată din capitole scurte, alerte și atractive, înlănțuite spre a spune povestea evoluției banilor, presărate ici-colo cu momente amuzante și neașteptate de pe drumul banului din vremuri imemoriale până în zilele noastre.
Povestea începe în Antichitate, trece prin Evul Mediu, prin revoluții de toate felurile - sociale și industriale și prin prezentul mai mult sau mai puțin tulbure. Printre personajele amintite în paginile cărții se numără Talleyrand, Robespierre, Napoleon, inchizitori, papi, bancheri, Einstein, Aristotel și, poate cel mai important dintre toți, Gutenberg - cel care a inventat tiparnița, marcând astfel forma banului așa cum omenirea a cunoscut-o secole la rând, înainte de carduri și digitalizare.
Cu toții - și mulți alții - și-au adus contribuția la desăvârșirea unui concept care definește schimbul și ușurează (atunci când nu îngreunează fatal) relațiile dintre oameni.
La ce-au mai fost buni banii? Au devenit un fel de profesori pentru cei care-i utilizează, lucru care ar trebui să fie valabil și azi. Iată un exemplu din secolul al XIX-lea pe care ni-l dă autorul irlandez: „Decimalizarea banilor a făcut ca tot mai mulți oameni să știe să numere și, cu cât populația este mai pricepută la calcule, cu atât este mai probabil ca ea să accepte descoperirile științifice susținute de măsurare. Oricine avea o monedă în buzunar putea să împartă și să înmulțească mai ușor cu 10 și cu 100. Erau folosite alte părți ale creierului nostru”.
Cartea lui David McWilliams este un adevărat manual pentru cei care doresc să se educe din punct de vedere financiar. Se citește repede și nu se dau extemporale la final.
Crima din vara lui ’99 (Jeneva Rose, Editura Bookzone)
Se știe că în businessul cu cărți marketingul contează enorm. Și dacă nu ne atrage un mystery prezentat sub formă de casetă VHS, cu carcasă și etichetă pe margine, imitând perfect acel obiect enigmatic pentru generațiile mai proaspete, dar atât de familiar celor care au trăit pe pielea lor epoca videocasetofonului, atunci nu știu ce ne mai poate atrage!
Dar stați, asta nu e tot!
Dincolo de formă, cartea tradusă de Irina-Marina Borțoi este, și în fond, un thriller consistent și fascinant. Este vorba despre o familie, căci familiile ascund cu grijă și pricepere cele mai adânci și rușinoase secrete.
O soră resemnată cu o viață plată și nefericită. A doua soră - dependentă de tot felul de substanțe menite să-i ușureze existența. Un frate îndepărtat, care și-a găsit rostul de într-un oraș mare și bogat, lăsând în urmă așezarea mică și falită unde s-a născut.
O mamă care pleacă în mormânt cu o taină înfiorătoare, pe care le-o lasă moștenire copiilor ei. Un tată dispărut nu se știe unde, parcă dorind să scape de toate lucrurile rele care au început să se întâmple în vara lui 1999 și care, parțial, sunt întipărite în memoria unei casete VHS.
În acea vară, în acel orășel în care toată lumea se cunoștea cu toată lumea și unde lucrurile malefice păreau să nu găsească niciodată poarta de intrare, o fată pe nume Emma dispare și ea fără urmă, lăsându-și, la rândul ei, familia într-un doliu fără de sfârșit și cu un milion de întrebări fără răspuns.
Unde se leagă poveștile celor două cămine învecinate? Cine va descoperi, zeci de ani mai târziu, rezolvarea misterelor care au terorizat așezarea numită Allen’s Grove? De cine trebuie să ne mai temem în prezent - de cei dispăruți sau de cei care încă trăiesc?
Dincolo de povestea polițistă, în carte este vorba despre relațiile cu cei care ne sunt apropiați, despre lucrurile care ne scapă dacă stăm prea aproape de cineva, despre regretele pe care le purtăm cu noi până în ultima clipă, despre locurile care ne-au fost odinioară dragi, dar pe care le părăsim la un moment dat fără să privim în urmă.
