Porția de carte. Filmul nostru cel de toate zilele/Singapore vorbește despre iubire și pierdere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare săptămână, Libertatea vă prezintă o rubrică dedicată cititorilor, cu două apariții dintre cele mai noi și mai incitante ale editurilor din România.
Cuprins:
Istoria filmului: o introducere (Kristin Thompson, David Bordwell, Jeff Smith, Editura Vellant)
Împărțită în două volume (Din anii 1880 până în 1945 și Din 1945 până în prezent), opera tradusă de cinci oameni (Gabriela Filippi, Dora Leu, Andreea Mihalcea, Andrei Rus și Iulia Voicu) reprezintă o actualizare necesară a istoriei unui domeniu atât de prezent și de important cum este filmul.
De la cinematograful timpuriu și epoca mută până la producțiile zilelor noastre, autorii au parcurs evoluția și epocile artei moderne care nu încetează să-și captiveze privitorii. Genuri, actori, momentele de glorie sau de decădere ale Hollywoodului, totul defalcat pe perioade, influențe și imagini decupate din vasta istorie a filmului.
Atenție, nu este o scriere romantică sau subiectivă, despre strălucirea și fascinația unei industrii care a crescut copleșitor în 150 de ani, ci o înșiruire practică a perioadelor care au definit cinematografia. De altfel, ultima carte de istorie a filmului universal a fost publicată, în România, în anul 1961, iar de atunci, multe lucruri s-au întâmplat în această vastă grădină a imaginației și tehnologiei.
Această cronologie fascinantă în două volume - unul portocaliu, celălalt verde - își poate găsi locul în biblioteca simplilor pasionați de film și de istorie a acestuia, dar și în cea a criticilor, cercetătorilor și cineaștilor, care pot descoperi, după cum spune Andrei Rus, cel care a îngrijit ediția, „numeroase informații sau unghiuri noi de pătrundere intelectuală în specificul meseriei lor.
Această istorie a filmului se încheie cu capitolul „Tehnologia digitală și cinematograful”, unde se vorbește inclusiv despre distribuția digitală și despre destinul marelui ecran în epoca streaming-ului. Am lăsat aici acest semn de carte, în așteptarea plină de curiozitate a viitorului cinematografiei, la nivel uman, dar și tehnologic.
Cele două volume, publicate în excelente condiții grafice, sunt un ghid complet și excelent documentat al unui univers care ne umple existențele aproape în fiecare zi și care ne ajută să-l cunoaștem dincolo de chipuri frumoase și efecte speciale.
Poveste din Singapore (Liz Rosenberg, Editura Booklet)
Cartea aceasta este ca un carusel: o lume asiatico-europenizată, într-un secol nou, care vine cu schimbări bune și rele, un amestec sino-hindu-britanic și o eroină, orfana Agnes, care-și trăiește adolescența într-un palat aflat la limita ruinei, alături de bunici și unchi, ultimele rude pe care le mai are pe lume.
Agnes este descendenta ultimului sultan, dar prezentul în care viețuiește nu este deloc unul strălucitor și glorios. Familia ei, dominată de figura bunicului britanic, „cel mai distins dintre noi”, o duce greu, câștigându-și traiul din închirierea camerelor străvechiului palat Kampong Glam, care în fiecare zi se mai prăbușește un pic.
Sacrificiul e un cuvânt la ordinea zilei în viața lui Agnes, un personaj a cărui seninătate ne permite totuși să privim dincolo de tensiunea existenței într-o epocă a transformărilor istorice profunde la nivel mondial: autoarea descrie copaci exotici minunați, păsări colorate care cântă, străzile unui oraș absolut fermecător în orice moment al istoriei sunt surprinse, sărbătorile pline de lumină ale hindușilor, dezamăgirile în dragoste care par la fel de chinuitoare în orice epocă s-ar petrece ele sau vitrinele sclipitoare ale magazinelor de bijuterii de la începutul secolului trecut.
Agnes e nevoită să găsească resorturile de a-și salva familia și de a-și păstra cumva căminul, în ciuda faptului că e doar un copil și că mulți își doresc să pună mâna pe clădirea care îi adăpostește pe toți membrii familiei, laolaltă cu trecutul lor dureros, dar și cu viitorul plin de speranță.
Editura Booklet ne-a obișnuit cu cărțile bilingve și nici „Poveste din Singapore” nu face excepție: paginile din stânga reprezintă originalul în limba engleză, cele din dreapta sunt traducerea în limba română, semnată chiar de autoarea aceste rubrici ?.
Este un volum din colecția Forteen, așadar, dedicată adolescenților, însă eu cred că aceste cărți merg cel mai bine citite atât de cei aflați în drum spre maturitate, cât și de oamenii mari, care pot pătrunde astfel în lumea copiilor lor.
