Porumb – beneficii, contraindicații, curiozități. Rețete cu porumb

Porumbul este sămânța unei plante originară din America Centrală, dar care este cultivată la scară largă în întreaga lume și care are numeroase beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea însă, de porumb sunt legate și multe controverse. Asta pentru că, deși conține substanțe nutritive benefice, poate crește și nivelul zahărului din sânge. În plus, cultura de porumb este adesea modificată genetic.

Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

Despre planta de porumb

Porumbul este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. Porumbul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular „cocean”, cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre.

Recomandări

Dosarul Mineriadei. Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, la Parchetul General. Iliescu ar putea fi audiat acasă. UPDATE

Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpină. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se găsesc la subsuoara frunzelor.

Deși unele varietăți de porumb pot crește până la 7 metri în înălțime, porumbul comercial este cultivat la o înălțime maximă de 2,5 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât varietățile de porumb de câmp.

Porumbul este de obicei galben, dar poate fi găsit și într-o varietate de alte culori, cum ar fi roșu, portocaliu, violet, albastru, alb și negru.

Utilizări ale porumbului

Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei și dextrinei. Germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică.

Din 100 kg boabe de porumb se pot extrage: 77 kg mălai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50–60 kg izomeroză.

Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde, tulpini (coceni).

Porumbul obișnuit și porumbul dulce sunt soiuri populare, dar produsele rafinate din porumb sunt, de asemenea, consumate pe scară largă, frecvent ca ingrediente în alimentele procesate.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Acestea includ tortilla, chipsuri de tortilla, mămăligă, făină de porumb, mălai, sirop de porumb și ulei de porumb.

Porumbul ca cereală integrală este la fel de sănătos ca orice cereală, deoarece este bogat în fibre și multe vitamine, minerale și antioxidanți.

Cum se consumă porumbul

Datorită profilului său nutritiv impresionant, majoritatea oamenilor pot beneficia de consumul de porumb integral și porumb dulce ca parte a unei diete echilibrate. Este, de asemenea, un aliment natural fără gluten și poate fi consumat de cei care evită glutenul.

Pe de altă parte, produsele prelucrate din porumb pot să nu fie foarte nutritive, deoarece uleiul rafinat, siropul și chipsurile pierd fibre benefice și alți nutrienți în timpul producției. De asemenea, multe produse prelucrate au un conținut ridicat de sare, zahăr sau grăsimi.

Beneficii și proprietăți ale porumbului

Porumbul are un conținut ridicat de carbohidrați și este plin de fibre, vitamine și minerale. De asemenea, este relativ scăzut în proteine și grăsimi.

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Valori nutriționale

O cană (164 grame) de porumb galben dulce conține (5):

• Calorii: 177 calorii
• Carbohidrati: 41 grame
• Proteine: 5,4 grame
• Grăsime: 2,1 grame
• Fibra: 4,6 grame
• Vitamina C: 17% din valoarea zilnică DZR
• Tiamina (vitamina B1): 24% din DZR
• Folat (vitamina B9): 19% din DZR
• Magneziu: 11% din DZR
• Potasiu: 10% din DZR

Bogat în antioxidanți

Porumbul conține o serie de compuși vegetali bioactivi, dintre care unii vă pot îmbunătăți sănătatea. De fapt, potrivit studiilor, porumbul are cantități mai mari de antioxidanți decât multe alte cereale obișnuite

• Acid ferulic. Acesta este unul dintre principalii antioxidanți ai polifenolilor din porumb, care conține cantități mai mari din acesta decât alte boabe de cereale, cum ar fi grâul, ovăzul și orezul.
• Antociani. Această familie de pigmenți antioxidanți este responsabilă de culoarea soiurilor de porumb albastru, violet și roșu.
• Zeaxantina. Numit după numele științific al porumbului (Zea mays), zeaxantina este unul dintre cele mai frecvente carotenoide vegetale. La om, aceasta a fost legată de îmbunătățirea sănătății ochilor.
• Luteina. Unul dintre principalii carotenoizi din porumb, luteina servește ca antioxidant, protejându-vă ochii de daunele oxidative produse de lumina albastră.
• Acidul fitic. Acest antioxidant vă poate afecta absorbția mineralelor dietetice, cum ar fi zincul și fierul.

Menține sănătatea ochilor

Degenerescența maculară și cataracta se numără printre cele mai frecvente deficiențe de vedere din lume și cauzele majore de orbire.Infecțiile și bătrânețea sunt printre principalele cauze ale acestor boli, dar și nutriția poate juca un rol semnificativ.

Aportul alimentar de antioxidanți, în special carotenoizii precum zeaxantina și luteina, poate spori sănătatea ochilor, arată studiile.

Luteina și zeaxantina sunt carotenoidele predominante în porumb, reprezentând aproximativ 70% din conținutul total de carotenoizi.

Nivelurile ridicate ale acestor carotenoizi din sânge sunt strâns legate de un risc redus atât de degenerescență maculară, cât și de cataractă.

Menține sănătatea colonului

Boala diverticulară (diverticuloză) este o afecțiune caracterizată prin inflamații în pereții colonului. Principalele simptome sunt crampele, flatulența, balonarea și – mai rar – sângerarea și infecția.

Un studiu de 18 ani efectuat la 47.228 de bărbați sugerează că porumbul poate, de fapt, să protejeze împotriva bolilor diverticulare. Bărbații care au consumat cel mai mult porumb au fost cu 28% mai puține șanse de a dezvolta boli diverticulare decât cei cu cel mai mic aport.

Contraindicații

Porumbul este una dintre cele mai modificate culturi din lume. De fapt, 92% din cultura cultivată în SUA în 2016 a fost modificată genetic (OMG).

Culturile de porumb sunt modificate pentru a crește randamentul și a îmbunătăți rezistența la insecte, boli sau substanțe chimice utilizate pentru a ucide dăunătorii.

Impactul porumbului modificat și al altor culturi asupra sănătății umane și siguranței mediului este unul dintre cele mai dezbătute subiecte în domeniul nutriției.

Cercetările actuale privind siguranța porumbului modificat genetic pentru oameni sunt limitate și conflictuale.

În primul rând, studiile au legat consumul de porumb modificat genetic cu efectele toxice asupra ficatului, rinichilor și altor organe la animale.

Pe de altă parte, unele cercetări sugerează că culturile modificate nu sunt dăunătoare sănătății umane și oferă aceiași nutrienți ca și culturile nemodificate.

Dacă sunteți îngrijorați de consumul de culturi modificate genetic, căutați produse care au o etichetă „non-OMG”.

Rețete cu porumb

Porumbul este un aliment versatil care poate fi adăugat în dietă în multe feluri.

Porumbul dulce și porumbul pe știulet sunt disponibile pe scară largă la magazinele alimentare și în piețe, atât în sortimente proaspete, congelate, cât și în conserve.

Știuleții proaspeți pot fi preparați pe un grătar sau gătindu-i în apă clocotită. De obicei se servesc cu unt topit și sare.

Boabele pot fi adăugate la supe, salate, feluri de mâncare de legume sau servite singure cu unt sau ulei de măsline și condimente.

Mălaiul sau făina de porumb este de asemenea foarte folosit. Puteți face tortilla cu făină de porumb măcinată fin, apă și sare. Acestea pot fi transformate în chipsuri de casă prin coacerea bucăților feliate cu ulei și condimente.

În cele din urmă, boabele de porumb uscate pot fi folosite pentru a face floricele.

Supă de porumb cu afumătură

Ingrediente:

• 1 legătură pătrunjel
•  1 supă de carne
•  400 ml lapte
•  piper
•  sare
•  2 cartofi medii
•  1 ceapa
•  1 lingura unt
•  100 g afumătură slabă
•  1 bucata conservă boabe de porumb

Mod de preparare:

Taie afumătura cubuleţe şi se prăjeşte în unt. Scoate pe o farfurie când este rumenită, apoi pune la călit ceapa tocată fin.

Curăţă cartofii, taie-i cubuleţe şi adaugă-i peste ceapă. Toarnă supa şi las-o să fiarbă 10-15 minute, până se înmoaie și pătrund cartofii de restul aromelor.

Boabele de porumb se scurg bine şi se adaugă împreună cu laptele la supă. Asezonează cu sare şi piper, după gust. Lasă să se înfierbânte supa, dar fără a mai da în clocot.

Salată de pui cu porumb

Ingrediente:

• 300 g piept de pui
•  250 g boabe de porumb
•  1 salată verde
•  50 g alune prăjite
•  sare
•  piper alb
•  50 g caşcaval
•  zeama de la o lămâie
•  2 linguri ulei de măsline
•  1-2 castraveţi

Mod de preparare:

Se curăţă, se spală şi se pune la fiert pieptul de pui într-o oală cu apă şi puţină sare. Când a început să fiarbă, se ia spuma şi se mai lasă la fiert aproximativ 20 de minute. Se scoate puiul din apă şi se lasă la scurs pe un prosop absorbant de bucătărie. După ce s-a răcit carnea de pui, se taie fâşii potrivite şi se trece la pasul următor.

Separat, în 4 boluri mici se pun următoarele ingrediente: un rând de salată verde tăiată fâşii mari sau ruptă ca să nu-şi piardă vitaminele, o parte din alunele pisate, un rând de castraveţi tăiaţi felii, caşcavalul tăiat cubuleţe sau dat prin răzătoare, un rând de fâşii de pui fiert. După preferinţe se poate pune un strat de porumb şi să se presare alunele rămase.

Peste salată se pune un sos preparat din uleiul de măsline, zeama de lămâie, sarea, piperul şi puţin zahăr. Salata se serveşte ca aperitiv cu pâine neagră cu seminţe.

Mâncare de porumb cu fasole și carne de vită

Ingrediente:

• 1/2 kg carne de vită
•  300 g fasole boabe
•  2 cepe
•  3 linguri ulei
•  1 ardei gras
•  3 roşii
•  150 g porumb fiert (poate să fie şi din conservă)
•  1 foaie de dafin
•  1 ardei iute
•  piper
•  tarhon
•  boia
•  cimbru
•  sare

Mod de preparare:

Fasolea se înmoaie de cu seara. A doua zi se pune la fiert în apă rece, într- o oală acoperită şi se lasă pe foc până se înmoaie bine boabele de fasole.

Ceapa se curăţă, se taie mărunt şi se căleşte în uleiul încins. Se adaugă boia, foaia de dafin şi carnea de vită tăiată cubuleţe. Se lasă să se prăjească la foc mic şi se adaugă câte puţină apă, să fiarbă înăbuşit. Ardeiul gras se curăţă şi se taie cubuleţe. Roşiile se curăţă de pieliţă, se taie mărunt şi se adaugă, împreună cu ardeiul, peste carne. Se condimentează cu sare, piper, tarhon şi cimbru.

Când sunt aproape gata, se amestecă cu fasolea fiartă bine scursă şi cu porumbul şi se mai lasă 5 minute la foc mic. Se serveşte cu ardei iute tăiat fin.

Istoria porumbului

Porumbul a început inițial să fie cultivat în America. Este cea mai populară cultură cultivată în lume. Se crede că porumbul provine dintr-un tip de iarbă mexicană. Dar porumbul în sine nu crește de fapt nicăieri în natură.

Porumbul a fost modificat genetic în urmă cu… 10.000 de ani. Evoluția porumbului a rămas un mister până relativ curând. Alte grâne, cum ar fi grâul și orezul, au că strămoși plante sălbatice foarte ușor identificabile. În schimb, strămoșul porumbului, care a fost descoperit de-abia în anul 1930, nu avea, ca aspect și gust, nimic în comun cu porumbul zilelor noastre.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că fermierii acelor vremuri îndepărtate, fie că erau din Mexic, fie din America Centrală, au selectat riguros și au cultivat cu grijă doar plantele pe care le doreau, în funcție de dimensiune și de gust, rezultând astfel, în timp, porumbul pe care îl știm noi astăzi.

În Europa, această plantă a fost adusă ca o descoperire, din expediţiile întreprinse la finele secolului al XV-lea, de către vestitul Columb.

Spre deosebire de mei, cereala pe care au cultivat-o şi consumat-o strămoşii noştri mai bine de un mileniu, porumbul era şi este o plantă care nu-şi scutură seminţele fecundate, foarte bine fixate pe ştiulete. Cu ajutorul omului, această cultură s-a extins foarte mult.

La români, porumbul a început să fie cultivat târziu, pe la 1700, înlocuind vechile plantaţii de mei.

Cele mai populare trei tipuri de porumb sunt:

• Porumb dulce: aceasta este ceea ce veți găsi de obicei la magazinul alimentar.
• Porumb de câmp: Acest soi este utilizat pentru hrănirea vitelor și a altor animale. Este, de asemenea, utilizat în unele articole industriale.
• Porumb indian: acest tip de porumb vine în multe culori și este popular în America și este adesea văzut în jurul Zilei de Ziua Recunoștinței. O varietate de acest tip de porumb este, de asemenea, utilizată pentru a face floricele.

Curiozități despre porumb

• Porumbul a fost cultivat pentru prima oară acum aproximativ 9000 de ani, pe tertitoriul unde se află în prezent Mexicul, iar mai tarziu a ajuns și în nordul continentului. La început ştiuleţii de porumb aveau dimensiuni reduse, de mărimea degetului mare, iar prin încrucişări selective a ajuns la dimensiunile pe care le cunoaştem acum.
• Porumbul este cea mai importantă cultura în Statele Unite ale Americii, fiind în fruntea topului din punct de vedere al volumului şi a valorii producţiei. Exportul este esenţial pentru agricultură nord-americană, care produce 40% din recolta mondială, fiind cel mai mare producător din lume.
• Un porumb mare are aproximativ 800 de boabe aşezate pe 16 rânduri. Indiferent de numărul lor, porumbul va avea întotdeauna un număr par de rânduri cu boabe.
• În prezent 40% din producţia americană de porumb este folosită la fabricarea combustibililor bio precum etanolul, care contribuie la reducerea gazelor poluante emise de vehicule.
• Există peste 3500 de întrebuinţări pentru porumb, de la alimente până la mase plastice, baterii sau adezivi şi multe alte produse chimice.

Urmărește-ne pe Google News