Prigorie – curiozități și mituri despre această frumoasă pasăre

Descoperă lucruri interesante despre prigorie:

Ce este și cum arată pasărea prigorie

Prigoriile sau meropidele, specie a cărei denumire științifică este chiar Meropidae, sunt o familie de păsări din ordinul Coraciiformes, alcătuită din 3 genuri și 26 de specii. Aceste păsări sunt răspândite mai ales în regiunea tropicală și subtropicală din Asia, Africa și Australia, ajungând însă și în Europa.

În România, Prigoria este oaspete de vară, venind din zona caldă la începutul lunii mai și plecând în migrație spre sud începând cu a doua jumătate a lunii august.

Numele de gen – Merops – reprezintă denumirea în greacă și latină a speciei. Numele de specie, apiaster, este tot un nume latin al speciei, care etimologic provine din apis – albină.

Coloritul este foarte viu la prigorie, în culori contrastante. Sexele de prigorie sunt destul de asemănătoare ca aspect. Capul și spatele sunt roșu-maroniu, abdomenul albastru, iar bărbia, gâtul și parțial spatele sunt galbene. Caracteristice pentru prigorie sunt și penele centrale din coadă sunt mai lungi decât restul și ciocul lung și curbat. Potrivit Societății Ornitologice Române, lungimea corpului la prigorie este de 25-29 de cm, anvergura aripilor este de 36 – 40 de cm, iar greutatea de 44 – 78 de grame.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Descoperă cele mai cunoscute și interesante specii de păsări din România

Unde trăiește pasărea prigorie

Prigoriile locuiesc în savană, păduri sau în regiuni deschise, în tufărișurile din deșerturi, de la nivelul mării până la 2600 m altitudine. Sunt păsări gregare, clocesc în colonii, săpându-și cu ciocul în maluri niște galerii adânci de 50-350 cm, care se termină într-un spațiu mai larg, numită vatră, unde-și depun ponta. După cuibărit puii zboară în grupuri, împreună cu adulții, pentru a vâna insecte.

Prigoria europeană, cea care cuibărește vara la noi, iernează în Africa tropicală, acolo unde anul împrejur se desfășoară un carnaval cromatic amețitor de flori, păsări și insecte. Alte rude de-ale ei sunt răspândite mai ales în regiunea tropicală și subtropicală din Asia, Africa și Australia.

Prigoria sosește în România pe la sfârșitul lunii aprilie, când apar insectele pe care le preferă, și pleacă repede înapoi – prin septembrie nu le mai vezi zborul agil și nu le mai auzi gânguritul atât de plăcut.

Ce mănâncă prigoria

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Pasărea prigorie este specializată în capturarea insectelor în zbor, preferabil Hymenoptera.” Hymenoptera este denumirea științifică comună a albinelor, viespilor, furnicilor și la nivel global acoperă peste 150.000 de specii.

Insectele sunt prinse din aer, apoi se folosește de suportul pe care se așează pentru a îndepărta acul prin lovituri repetate. Suplimentar, consumă și alte specii de insecte pe care le prinde din aer: libelule, lăcuste, cicade etc.

Curiozități despre prigorie

O prigorie necesită 39 g de hrană zilnic și prinde între 200-400 insecte de dimensiunea albinei melifere, o parte dintre ele fiind oferite puilor.

În Ucraina, o singură prigorie a consumat în total 9.000 de albine melifere în scurta ei ședere.

Un studiu realizat în perioada mai-iulie 1992 și 1995, în Sardinia a concluzionat că prigoriile consumă în număr mare atât albinele melifere lucrătoare (aproximativ 70/zi), cât și trântorii, dar îi preferă pe cei din urmă.

Prigoriile, la rândul lor, constituie sursă de hrană pentru păsările răpitoare.

Totuși, faptul că prigoriile sunt dăunătoare este considerat de mulți un mit. Chiar și apicultorii recunosc că prezența prigoriilor are și partea ei pozitivă. Această pasăre consumă și acele insecte care vânează albinele melifere sau care le parazitează, cele care le jefuiesc stupul. Vespa crabro este doar una dintre ele.

Urmărește-ne pe Google News