REPORTAJ/Povestea câinilor de avalanșă Helios și Dara sau încrederea de nezdruncinat dintre om şi animal: "Unde merg eu, merg şi ei"/ FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o Românie în care unii par că se străduiesc să ţină lucrurile în loc, sunt şi oameni care se gândesc la progres. Iar când povestea de succes este despre relaţia de încredere şi respect necondiţionat dintre om şi animal, cu atât mai mult povestea merită ştiută. Helios este câinele de la care a plecat sistemul de intervenţie cu unităţi canine în România, în caz de avalanşă, iar Ion Sănduloiu este salvamontistul care a pus bazele acestui sistem.
Cuprins:
În România, sistemul de intervenţie cu unităţi canine în caz de avalanşă pare că a luat naștere dintr-o întâmplare. Totul a plecat de la înfrăţirea judeţului Argeş cu Departamentul Savoia din Franţa.
„Consiliul Judeţean Argeş este înfrăţit cu Departamentul Savoia din Franţa şi, începând din anul 2010, colaborarea dintre cele două regiuni s-a extins şi în ceea ce privește componenta de salvamont. În 2012, am văzut acolo nişte demonstraţii cu câini de avalanşă. Era o ramură care lipsea în Salvamontul românesc. Nu exista un sistem de certificare, de brevetare, de pregătire, iar în aceste condiţii i-am întrebat pe francezi dacă ne pot ajuta să facem aşa ceva. Mi-au spus că ne pot dona un câine, dar că brevetul trebuie să-l obţin eu, împreună cu câinele, şi să trec prin toate etapele, evaluările eliminatorii, să ne câştigăm un loc din cele 20 din şcoala pe care ei o fac anual în Deux Alpes, în Franţa”, îşi aminteşte directorul Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu.
Helios, puiul de câine donat de francezi
Aşa a ajuns Helios, un Border Collie pui la acea vreme, la Ion Sănduloiu. În aprilie 2013, omul şi câinele au avut prima evaluare eliminatorie cu specialiştii francezi. Au fost 39 de înscrişi pe 20 de locuri.
„Din cel 20, doi au fost eliminaţi în prima săptămână. Sistemul este foarte dur. După şcoală, ne-am întors ca unitate canină de căutare în avalanşă cu brevet eliberat de Ministerul de Interne din Franţa. În momentul acela, eram singurii. Aveam câine de avalanşă, numai că la nivel naţional era insuficient. Nu se face cu o floare primăvară. Ca şef al comisiei de avalanşă, am propus Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România să înfiinţăm propriul nostru sistem de brevetare”, povesteşte şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu.
Astfel, a fost adaptat la realitatea românească sistemul francez, iar în anul 2015 a apărut al doilea echipaj şi primul brevetat în România, cel din Caraş-Severin. Un an mai târziu, au fost şase echipe certificate la nivel naţional.
Dara, partenera aleasă dintre nouă pui
Dara s-a născut în România şi a fost donată. Povestea este amuzantă, îşi aminteşte Ion Sănduloiu: „Eu, în glumă, i-am promis lui Helios că dacă ia brevetul poate îi găsesc şi o domnişoară. Şi o doamnă care este un mare admirator al acestei rase şi creşte astfel de câini mi-a spus că poate să rezolve problema definitiv. A văzut ce fac cu Helios, i-a plăcut şi mi-a dat posiblitatea să selectez din cuib. Ştiam ce am de făcut, aşa că am luat-o pe Dara care s-a dovedit a fi foarte, foarte bună”.
Dara a fost aleasă dintre nouă pui de câine, iar Ion Sănduloiu nu a regretat nicio clipă alegerea. Omul şi al doilea câine au început antrenamentul imediat.
„Iniţial, am lăsat-o să stea pe lângă Helios în momentul în care noi ne antrenam. Şi prin imitaţie, cu ajutorul lui, care de multe ori o corecta atunci când o apuca visarea şi nu executa comenzile destul de rapid, am reuşit să obţinem brevetul nostru. La patru luni şi jumătate, Dara, care era încă în sistemul de evaluare, îndeplinea standardul de la sfârşitul întregului ciclu de pregătire, şi anume era capabilă să găsească cel puţin două victime umane îngropate în zăpadă pe un hectar de teren. Nu e deloc puţin”, spune Ion Sănduloiu.
Este o muncă de luni de zile, atât pentru om, cât şi pentru animale.
Mai mult decât căutarea victimelor în caz de avalanşă, Helios, Dara şi ceilalţi câini antrenaţi şi brevetaţi de salvamont România pot participa şi la căutarea de victime sub dărâmături, dar şi a unor persoane rătăcite ori dispărute.
„Am avut şi acţiuni de vară, de căutare de suprafaţă. Cu uşoare modificări în pregătire pot fi folosiți şi pentru căutarea de persoane dispărute sau rătăcite pe suprafaţă vara, sau în dărâmături. Principiul este, în mare, acelaşi, cu câteva diferenţe minore”, spune Ion Sănduloiu.
Încredere de nezdruncinat
Una dintre acţiunile cele mai mediatizate la care au particpat Helios şi Dara a fost cea de căutare a tânărului Daniel Rusu, dispărut la jumătatea lunii ianuarie a acestui an după ce a fost surprins de o avalanşă în Munţii Bucegi şi al cărui trup nu a fost găsit nici până acum.
„Am făcut fiecare câte două căutări cu fiecare câine, la fiecare trecere câinii s-au fixat într-un loc. Ideea este că colegii de la Buşteni acolo au săpat, au spus că nu este nimic. Acum, zăpada s-a topit şi a mai rămas o masă de zăpadă cu o adâncime de şase - şapte metri exact în locul pe care l-au indicat câinii. Victma este clar acolo, numai că, probabil, a fost înghesuită între stânci şi a fost foarte adânc îngropată şi nu au putut să o simtă la sondă. S-a întâmplat şi în alte cazuri când au trecut cu sondele de mai multe ori peste locul în care se aflau două victime şi nu s-au simţit la sondă pentru că se aflau între bolovani, suprafaţa pe care sonda o putea simţi era foarte mică”, explică şeful Salvamont Argeş.
Câinii, parte din familie
Oficial, pentru salvatorii din Argeş Helios este colegul lor de la Salvamont, cu număr de inventar, iar Dara este proprietatea lui Ion Sănduloiu. În realitate, ambii câini fac parte din familia directorului Salvamont Argeş.
„Amândoi stau la mine, stau cu mine în permanenţă. Unde merg eu, merg şi ei pentru că ăsta este un lucru foarte important. Un astfel de câine nu se ţine în padoc, ca un câine de atac sau de pază”, spune Ion Sănduloiu.
Ion Sănduloiu este fericit că toţi membrii familiei îi iubesc şi îi acceptă pe Helios şi Dara.
„Fac parte din familie. Fac parte din familie cu atât de multă tărie încât toţi, nu numai eu sau soţia, dar şi fiicele mele şi ginerii mei în momentul în care plecăm undeva şi pun întrebarea: mergem acolo, cum procedăm? Putem cu câinii, unde îi plimbăm, unde îi cazăm? Mă bucur de sprijinul famliei, altfel ar fi fost greu”, mărturisește Sănduloiu.
Iar Helios şi Dara nu şi-au dezamăgit niciodată stăpânul.
Un câine, scump cât o maşină
Fiind trecut pe inventar, Helios are şi o valoare contabilă. În acte, acest Border Collie valorează 7.600 de lei. În Franţa, valoarea lui Helios înainte de a obţine brevetul era de 3.000 de euro, iar tot în Franţa, un câine ca el, care a obţinut brevetul, are o valoare cuprinsă între 8.000 şi 10.000 de euro.
„Asta e o valoare arbitrară, pentru că, dacă îl dau sau dacă îl fură, nu se mai poate vorbi despre o astfel de valoare. Ceea ce face, face pentru stăpânul lui cu care a crescut şi care l-a antrenat. Nu este ca o maşină să zici că iei cheile şi o porneşti”, explică Ion Sănduloiu.
Planuri de viitor
În prezent, în România sunt nouă conductori pentru câine de avalanşă şi 11 câini brevetaţi în opt judeţe: trei în Argeş, doi în Neamţ şi câte unul în Sibiu, Bacău, Mureş, Caraş-Severin, Alba şi Gorj.
Între timp, salvamontişti din mai multe judeţe se pregătesc alături de animalele atent selecționate pentru a obţine brevetul.
El susţine că în România ar fi necesar un număr de minimum 25 - 30 de unităţi canine de avalanşă, iar ideal ar fi să existe 50 de astfel de unităţi canine.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România a încheiat un protocol în ceea ce priveşte câinii de avalanşă cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi se intenţionează alocarea a trei elicoptere care să fie pregătite în orice moment să intervină în caz de dezastru pe munte. Conform planului, ar urma ca pe perioada iernii să se facă de serviciu şi cu unităţi canine, ceea ce ar asigura o intervenţie mult mai rapidă.
„Nici în Alpi faptul că există în Franţa 130 de unităţi canine nu garantează că vei supravieţui unei avalanşe, dar în ultimii ani în urma intervenţiei cu elicopterul s-au întâmplat câteva minuni de genul acesta şi au reuşit să găsească persoane în viaţă. Iarna trecută, în Norvegia a fost găsită o femeie prinsă în avalanşă la 4 ore după ce a fost acoperită de zăpadă. Din ce ştim noi, cea mai îndelungată supravieţuire a fost în anul 2000, în Germania, unde doi snow-boarderi au fost luaţi de avalanşă, unul a murit, iar celălalt a fost găsit cu câine după 26 de ore şi era în viaţă”, spune Ion Sănduloiu.
Ion Sănduloiu nu se consieră un pionier, chiar dacă a deschis drumul în acest domeniu.
„Sunt dator să spun că a fost o încercare care, din păcate, nu s-a perpetuat, în anul 1978, de către Mihail Sârbu, şeful Salvamont Sinaia. Iar prin 2009 sau 2010 unul dintre colegii mei care are acum câine brevetat sistemul Salvamont România a mers cu câinele dinainte în Austria, a făcut cursuri şi şi-a luat un astfel de certificat”, spune Sănduloiu.
După niciuna dintre cele două tentative nu s-a creat un sistem care să rămână, aşa cum s-a întâmplat după 2013. Şi s-a întâmplat fără "comitete şi comiţii", fără tam-tam, ci doar pentru că au existat oameni deschişi către progres. Câtă vreme mai sunt oameni care vor, România poate merge mai departe, spre mai bine.
Citește și:
CORESPONDENȚĂ DIN ITALIA/ Una dintre cele mai moderne nave militare din lume a fost lansată la apă. E spital mobil, centrală electrică plutitoare și produce apă potabilă!
