REPORTAJ Trei recomandări turistice inedite în România, trei locuri unde tradiția și natura se îmbină spectaculos
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Am fost la Ozun, Barcani și Târgu Secuiesc, cele trei localități din Covasna declarate stațiuni turistice de interes local din 2023.
Cuprins:
35 de localități din România, sate sau comune, au fost declarate în 2023 zone de interes turistic. În total, avem acum 54 de stațiuni de interes național și 147 de stațiuni de interes, conform datelor guvernamentale.
<strong>În privința obiectivelor turistice noi, pe primul loc sunt județele Cluj și Suceava, cu 5 astfel de „noi atracții”. Apoi vine Bihorul, cu 4 zone, cele mai multe pitorești din Munții Carpați.</strong>
O surpriză a venit de la Covasna, județul mic remarcat recent prin vizita regelui Charles, care a dormit în casa sa din Valea Zălanului.
Până la cel mai recent recensământ, Covasna era cel mai puțin populat județ din România. Covasna a făcut rocadă cu Tulcea, conform presei covăsnene.
Cu 179.996 de locuitori, Tulcea e acum cel mai mic județ, în timp ce în Covasna trăiesc 200.042 de oameni, cu 5% mai puțin decât acum 10 ani. Iar orașul Sfântu Gheorghe, de pildă, a pierdut în 10 ani peste 10% din populație.
Cele trei localități din Covasna care au fost declarate stațiuni de interes local sunt: comuna Ozun, comuna Barcani și orașul Târgu Secuiesc. Libertatea le-a vizitat.
Ozun, tărâmul conacelor
Populație: 4.353 de locuitori
Locuri de vizitat: conacele secuiești din Bicfalău și Ozun, meșterii populari din Bicfalău
Ozunul nu e un secret pentru brașoveni. De la ieșirea din oraș, prin cartierul Triaj-Hărman, faci 20 de minute până în comună. Iar drumul e în linie dreaptă.
Un drum de-a lungul căruia, dacă te uiți stânga sau dreapta, sunt localități unde s-au mutat mulți brașoveni în căutare de liniște. Sânpetru, Hărman, Prejmer, Lunca Câlnicului.
După această salbă de localități urmează Ozunul. Prima impresie e dură. Centrul comunei e flancat de blocuri cu patru niveluri, cenușii ori bej, pline de antene parabolice și geamuri alburii. Clădirile mari din centru sunt toate acoperite de același tip de pânză. Pe care scrie, cu litere mari, „DE VÂNZARE”. De ce e Ozunul, atunci, stațiune de interes local?
Construcții vechi, spectaculoase
Răspunsul scurt constă în castele și conace secuiești. Hărțile ne duc la Castelul Beldi-Mikes, proprietate privată, redobândită de familia Mikes în 2004 după ce fusese naționalizată în 1949.
Locul este spectaculos, iar până la clădirea principală, aflată în spatele unui domeniu vast, ești purtat pe lângă brazi înalți, iarbă proaspăt tunsă și un hambar. Castelul nu e încă renovat, însă oamenii din localitate spun că urmează lucrări. Din acest motiv nu există program de vizitare, iar la intrare nu găsim pe nimeni. Orientarea e dificilă.
Pe Google Maps nu e trecut conacul renovat din Ozun, Pünkösti, denumit după „maiorul care a desființat iobăgia în Transilvania”, după cum e prezentat Gergely Pünkösti pe site-urile castelelor transilvănene.
<strong>Spre deosebire de castelul Beldi-Mikes, conacul Pünkösti e proprietate publică. Și găsești pe cineva care să-ți facă prezentarea lui.</strong>
Cum localitățile sunt proaspete stațiuni, și modalitățile de vizitare nu sunt încă puse la punct. Telefonezi, întrebi vecinii. Și, din aproape în aproape, poți reuși.
Repetiții cu fanfara în conac
Zoltan Sipos este reprezentantul fanfarei Atlantisz din Ozun. Fanfara e înființată în 1999 și cunoscută în zonă, unde e chemată des să cânte la evenimente.
Ne primește în clădirea proaspăt renovată din fonduri europene între 2019 și 2021. Reședința e veche de peste două veacuri, fiind datată undeva la sfârșitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea.
„Se poate vizita sala în care facem repetiții cu fanfara și o sală de evenimente de la etaj, ambele folosite de asociația noastră”, ne spune Sipos. El ne arată grinzile originale, inscripționate, care au fost păstrate și după renovare.
„Zona începe să se dezvolte. Fonduri să existe, căci oamenii sunt dornici”, conchide el. Comuna păstrează încă o bijuterie. Care e aflată la câțiva kilometri distanță.
Hobbiton covăsnean
Satul se numește Bicfalău. Și, de cum ieși din Ozun, lași porțile secuiești în spate și vezi cirezi de vaci care se scaldă în râul Negru, afluent al Oltului. Mulțimea pestriță, în alb și maro, se odihnește pe o insulă ori se ascunde în vegetație.
Și-apoi se ajunge în Bicfalău. Satul celor 40 de conace. Unde inclusiv potecile sunt marcate cu indicatoare de bun-gust, de lemn, ca într-un Hobbiton covăsnean.
Aici se caută și se găsește liniște. „Cazările sunt pline, dar lumea e înăuntru, se odihnește”, spun localnicii. Mai vezi câte un ciclist care pedalează pe ulițele cu locuințe albe și înalte. La fel ca la Ozun, conacele din Bicfalău nu pot fi vizitate decât dacă proprietarii răspund la telefon.
Relații se mai dau și la magazinul din sat, dar și pe site-urile ori aplicațiile de vizitare a județului.
Zona e renumită prin meșterii populari. Cel mai cunoscut dintre ei e Miklos Demeter, omul care, alături de soția sa, confecționează jucării și instrumente muzicale din lemn.
Barcani - un sat cuibărit în natură, care caută un progres „smart”
Populație: 3.665 de locuitori
Ce se poate vizita: satul Lădăuți, potecile forestiere
Cum treci de Întorsura Buzăului spre Covasna ajungi în Barcani. E cel mai puțin cunoscut nume dintre cele trei și singurul unde nu ai neapărat vreun obiectiv turistic de vizitat, ci să devii prizonierul peisajului pitoresc. Păduri, poienițe, cărări, o evadare în alt timp.
Gazdele dau și ele o definiție simplă a locului: „Suntem stațiune turistică și pentru că aerul e atât de curat aici”, ne spune, dintr-un parc făcut lângă brazi, profesoara Raluca-Maria Bularcă.
Bularcă e fondatoarea și cea care conduce Asociația de Tineret Împreună pentru Barcani. Din 2021, ea și colegii încearcă să-i țină pe tineri aproape de colțul de natură din județ.
„Acum 6, 7 ani, aici nu era nimic. O zonă liniștită și atât, în care tinerii rămași se ocupau cu agricultura, iar apoi au plecat în străinătate. Acum, facem eforturi să-i păstrăm aici, iar ei, la rândul lor, să-i încurajeze pe alți tineri să rămână în zonă”, spune Raluca.
Cum încearcă acest lucru?
Copiii au coregraf profesionist
În timp ce în zonă au apărut primele pensiuni, care au creat locuri de muncă pentru mulți tineri, ea și asociația au început strângeri de fonduri. S-a început cu „cazuri umanitare, să ajutăm copiii nevoiași, bătrânii singuri, și de acolo ne-am extins cu alte activități”.
Acum, asociația a câștigat proiecte și organizează cursuri de dans pentru micuți și tineri, reușind să aducă inclusiv un coregraf profesionist în comună.
<strong>Se fac competiții sportive, la care participă, în general, peste 100 de copii, o cifră impresionantă pentru realitățile unei Românii rurale depopulate.</strong>
„Școlile s-au renovat, toate arată bine, sunt digitalizate, au table interactive, s-a lucrat și pe partea asta, s-au implicat și autoritățile”, continuă ea. Barcaniul așteaptă, de-acum, și turiști. „Până la ei, s-au mutat deja oameni din oraș aici”, conchid reprezentantele ONG-ului.
Târgu Secuiesc - orașul de turtă dulce, în căutarea viitorului
Populație: 16.243 de locuitori
Ce se poate vedea: străzile-curți, Casa Hahn Jakab, Muzeul Păpușilor
Târgu Secuiesc este un oraș tipic Ardealului, cu parcul-scuar în mijlocul târgului, „Kezdi”, cum e alintat de localnici, ascunde multe minicomori. E prescurtarea de la Kezdivasarhely, denumirea orașului în limba maghiară.
Cele mai cunoscute sunt străzile-curți, 73 la număr. Ce sunt străzile curți? Ele pornesc ca mici galerii de pe trotuarul principal și continuă ca ulicioare intime, în care simți oricând că cineva-ți poate tăia calea ieșind direct din sufragerie.
În ultimul deceniu, orășelul Târgu Secuiesc și-a pierdut peste 10% din populație. Mai trăiesc aici puțin peste 16.000 de oameni. Decizia de a fi făcut stațiune încearcă să vină în sprijinul acestei nevoi de retrezire la viață.
Casa de turtă dulce
Pe lângă străduțele cu case multicolore, muzeele din oraș atrăgeau turiști și de dinainte. Cel mai cunoscut e cel al păpușilor, care adăpostește o colecție de 1.300 de bucăți.
<strong>În partea cealaltă a pieței centrale e o casă de turtă dulce. Nu doar că arată ca o copertă a poveștilor de Frații Grimm, ci i-a aparținut și unui șvab care făcea turtă dulce. Și pe care-l chema, așa cum e și numele casei, Hahn Jakab.</strong>
În broșura turistică lansată de autoritățile locale, la fel ca în cazul celorlalte localități, e plin de numere de telefon unde îți poți organiza o minivacanță. La Târgu Secuiesc poți ajunge într-o tabără de echitație, să te plimbi cu balonul cu aer cald ori să ai parte de un atelier de confecționat turtă dulce.
Apropo de mâncare, centrul e plin de localuri. Însă o zi de vineri după-amiază te pune, ca turist, într-o mare dificultate. Majoritatea restaurantelor sunt închiriate pentru petreceri de familie. Așa că una dintre soluții este să mănânci ceva dulce. Iar cofetării sunt din plin, în orașul de turtă dulce, devenită amară și care visează să revină dulce.
Dacă vrei să îţi programezi din timp o călătorie sau o activitate, iata si ce zile libere sunt in 2024!
emy69emy 20.07.2023, 04:36
???
MirunaI 25.07.2023, 22:31
Avem o țară superbă