„Este cea mai mare bază multinaţională de exacerbări (exacerbare = agravare a bolii de fond, caracterizată prin accentuarea simptomatologiei zilnice şi este evenimentul care degradează marcat starea pacientului, având şi prognosticul cel mai prost)" - spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
"Recomandarea iniţiatorilor acestui audit este ca fiecare ţară să facă o evaluare a rezultatelor şi să identifice problemele pentru a le discuta la nivel internaţional. Prima constatare, la nivel global, o constituie procentul mare de reinternări ale acestor exacerbări, de 35%, fapt care demonstrează dificultăţi majore de management al bolii. La aceasta se adaugă un alt element îngrijorător: 40% din exacerbări sunt fără explorare funcţională şi sunt judecate şi tratate doar pe criterii clinice de către un medic senior cu experienţă".
În România, au fost implicate în proiect 10 spitale din centre universitare (7 dintre ele au servicii de terapie intensivă şi doar 5 au posibilităţi de asistare şi internare de exacerbări de BPOC; toate au servicii ambulatori
Cuprins:
BPOC Audit arată că suntem descoperiţi la asistenţa în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenţa la domiciliu). De asemenea, nu avem programe de asistare a pacientului externat. Pacienţii noştri cu BPOC sunt mai tineri - în medie, 63 de ani, faţă de 72 - media europeană.
• Studiul mai arată că în ţara noastră, în secţiile de pneumologie, aproape 90% din pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629).
• În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizării cu bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune, 63% din români primesc tratament pentru exacerbare.
• Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14% au mai putut beneficia de acest tratamentşi după externare.
Prima parte a auditului a cuprins o serie de întrebări legate de echipele de tratament, modalităţile de asistenţă şi echipamentele tehnice disponibile. România se poziţionează pe locuri codaşe:
• 2 din 10 spitale nu pot să trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivă.
• Faptul că Romania ocupă penultima poziţie din punct de vedere al ventilaţiei mecanice invazive dovedeşte că nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit şi cerut de standardele europene.
• La asistenţa la domiciliu a pacienţilor cu traheostomii ne situăm pe ultimul loc: 2 unităţi din 10 pot susţine la domiciliu această categorie de pacienţi.
• Şi la capitolul programe de reabilitare, stăm extrem de prost. Posibilităţi de asistare în acest domeniu există doar în 2 spitale (penultimul loc din coada clasamentului).
• La întrebarea dacă au un program alcătuit dintr-o echipă multidisciplinară, care să pregătească pacientul pentru o externare precoce, doar 1 spital din 10 a afirmat că face acest lucru. „Este o realitate că externarea pacientului cu BPOC se face haotic; medicul, rezidentul fiind cei responsabili de externare şi neexistând, la noi, asistente care să fie pregătite în domeniu pentru a prelucra pacientul la momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei", mai spune prof. dr. Florin Mihălţan.
• Pacienţii români au reprezentat 3,98% din totalitatea celor monitorizaţi (în valoare absolută, 629).
• Dintre aceştia, proporţia de bolnavi de sex masculin a fost printre cele mai mari din ţările participante (81,2%), a doua ca frecvenţă, după Spania.
• În condiţiile în care media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienţii noştri, cu o medie de 63 de ani, erau cei mai tineri din ţările participante.
• Acest lucru este reconfirmat de faptul că pacienţii sub 65 de ani reprezentau 57% din lotul de bolnavi români cu BPOC.
• Iată, în sfârşit!, şi un lucru bun: românii fumează 35 pachete/an, faţă de media europeană de 50 pachete/an.
„Sistemul sanitar românesc şi Casa de Asigurări aveau nevoie de acest semnal de alarmă pentru a putea aduce corecţii de strategie. Acest lucru va fi posibil dacă va fi demarată şi faza a doua a proiectului - care ne poate furniza detalii suplimentare despre evoluţia exacerbărilor, în mai multe spitale, cu o mai mare uniformitate în selecţia acestor centre (au existat mari diferente între specialităţile existente în centrele incluse în acest prim studiu)" adaugă prof. dr. Florin Mihălţan.