Salina Cacica - program și tarife. Unde se află și ce activități poți face aici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Salina Cacica se află în comuna Cacica, județul Suceava, Bucovina. Zăcământul de sare gemă s-a format prin depunere în sistem lagunar-evaporatic, adică o porţiune de apă este separată printr-o fâşie îngustă de pământ. Salina este una dintre cele mai mari rezerve de sare din România, având rezerve estimate de 238 milioane de tone de sare. Explorarea minei este o aventură care va captiva și intriga vizitatorii de toate gusturile și preferințele. Nu este doar o călătorie printr-o peșteră străveche, ci și o descoperire a multor mistere, fascinații și a unei istorii profunde.
Cuprins:
Salina Cacica - program și tarife
Dacă ajungi la salina Cacica, trebuie să știi că programul este în fiecare zi de la orele 9:00, 10:30, 12:00, 13:30 și 15:00.
Tariful este de 20 de lei pe zi pentru adulți, iar pentru copiii de la 3 la 18 ani costă 13 lei de persoană pe zi.
Copiii de până în trei ani au gratuitate, iar elevii au reducere.
Ai acces la diferite încăperi și camere din interiorul minei de sare Cacica pe măsură ce cobori mai adânc de-a lungul călătoriei. Cele mai adânci zone accesibile în interior sunt două camere diferite, care ating o adâncime de 44 de metri.
Iluminarea este bună în întreaga mină. Temperatura din interior se situează în mod constant în jurul valorii de 14ºC. Este bine să porți un pulover sau o jachetă chiar și în timpul lunilor de vară.
Mâncare și facilități
În timpul lunilor de vară există standuri și chioșcuri de mâncare chiar în afara minei, de unde poți cumpăra mâncare tradițională românească.
Aceste standuri nu există însă în timpul sezonului de iarnă. Nu există multe restaurante în zona învecinată, însă există unul chiar în afară și la dreapta de ieșirea din mină.
Ai voie să aduci mâncare în interiorul minei și există multe bănci răspândite peste tot unde poți sta și mânca. Ultima cameră din mină conține, de asemenea, mese de picnic, care sunt ideale pentru a sta și a mânca. De asemenea, ți se cere să cureți după tine și să nu lași niciun gunoi în interiorul minei.
Istorie
Nu se știe cu exactitate când a fost descoperită prima dată sarea la mina de sare Cacica, dar se știe că extracția acesteia a fost inițial suprimată.
În timpul Evului Mediu și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în ciuda faptului că se știa că în zonă exista sare, nu s-a făcut niciun efort pentru a industrializa locul.
Vânzătorii ambulanți de sare din acea vreme, dintre care mulți erau monopoliști, doreau să mențină prețurile la sare la un nivel artificial de ridicat, astfel încât să poată acumula cât mai mult profit și bogăție.
Mina conținea atât de multă sare, încât, dacă mina ar fi fost industrializată în acea perioadă, piața sării ar fi devenit saturată, iar prețul ei ar fi scăzut drastic.
În 1775, după ce Bucovina a căzut sub stăpânirea monarhiei habsburgice, Curtea Imperială de la Viena, prin intermediul administrației militare din Bucovina, a decis să ia măsuri în vederea dezvoltării unui proces de extracție a sării, astfel încât să poată produce și furniza sare locuitorilor din zonă.
Despre salina Cacica
Mina de sare de la Cacica este una dintre destinațiile turistice din Bucovina cunoscute cel mai puţin. Deși nu este la fel de populară și se află puțin în afara traseului bătut de alte atracții celebre din regiune, cum ar fi mănăstirile din Bucovina, este totuși unul dintre cele mai interesante și fascinante locuri de văzut în zonă.
Mina de sare are o istorie vastă și joacă un rol foarte important în formarea demografică, religioasă și culturală a regiunii. Mina s-a aflat sub administrație austro-ungară până în 1918, moment în care a fost transferată națiunii suverane nou formate a României.
Formarea sării
Sarea din mina Cacica s-a format de la climă de-a lungul a mii de ani, datorită poziției unice a minei, situată între podișurile și munții din regiune. Se estimează că în Cacica se află suficientă sare pentru a putea aproviziona întreaga Europă timp de câteva sute de ani.
Scara
Pentru a intra în interiorul minei de sare Cacica, trebuie să cobori mai întâi câteva sute de trepte din lemn de brad, construite în urmă cu peste 200 de ani. Treptele sunt aceleași care au fost amplasate și folosite de minerii inițiali care au construit și au accesat pentru prima dată mina.
Scara este un spectacol în sine. Chiar dacă starea lor a fost deteriorată de timp și de mediul sărat, scările, în mare parte, au rezistat testului anilor.
Un fapt uimitor despre mină este că a fost toată sculptată și construită prin munca umană, cu ajutorul unor unelte precum târnăcoape și lopeți. Nu au fost folosite utilaje grele, cum ar fi excavatoare sau tractoare, în nicio fază a construcției sale.
Având în vedere masivitatea, lungimea, lățimea și adâncimea minei, dezvoltarea sa este o minune și un spectacol grandios la care să fii martor. Mina conține un număr impresionant de 8.200 de galerii de sare ranforsate cu lemn, care au rămas în stare bună și utilizabilă până în prezent.
În 1989, cercetătorii arheologici au depistat că la mina de sare Cacica se folosea un procedeu de extracție a sării cunoscut sub numele de recristalizare a sării. Arheologii au stabilit că procesul a fost folosit încă din mileniul al V-lea î.Hr. în timpul perioadei culturii Starčevo-Criș, din Neolitic. Descoperirea a marcat zona ca având una dintre cele mai vechi mine din întreaga Europă care a folosit recristalizarea sării.
În procesul de recristalizare a sării se colectează saramură de la izvoarele sau bazinele de sare din apropiere. Saramura este încălzită, fiartă și evaporată. Sarea rămasă din saramura evaporată este colectată și depozitată sau utilizată.
Primele rapoarte atestate și documentate despre recristalizarea sării în zonă datează din 1783. Locuitorii din acea perioadă luau o placă de lemn cu patru laturi, o puneau deasupra unui foc, o încălzeau, picurau încet saramură pe ea și apoi scoteau sarea după ce apa se evapora.
Atracții
Pe măsură ce cobori pe coridoarele minei, vei trece prin diferite încăperi și camere care conțin atracții unice și fascinante. Fiecare cameră este excepțională în felul ei și joacă un rol unic în istoria minei.
Capela catolică
Capela romano-catolică Sfânta Varvara va fi prima atracție pe care o vei întâlni în interiorul minei. Aceasta are o adâncime de aproximativ 20 de metri și se intră în ea imediat după ce termini de coborât scările.
Capela a fost creată în 1806, la cererea Papei Jakub Bogdanowicz. În acea perioadă, în zonă nu existau alte biserici.
Capela a devenit primul lăcaș de cult din Cacica. Papa Jakub a dorit ca minerii să se roage la capelă atât înainte, cât și după muncă. Minerii se rugau și cereau protecție înainte de a coborî în mină, iar apoi se rugau și mulțumeau înainte de a ieși din ea.
Patroana capelei este Sfânta Varvara, patroana minerilor. Capela din mină conține tot ceea ce ar avea orice altă capelă obișnuită.
Capela ortodoxă
Capela ortodoxă a fost cea de-a doua capelă creată în interiorul minei, precum și cea de-a doua capelă din întreaga zonă.
Ea se află la o adâncime de 35 de metri și este formată direct în peretele de sare al minei. Capela conține sculpturi în basorelief care au fost influențate de cele găsite la salina Wieliczka, în apropiere de Cracovia, Polonia, și care arată asemănător cu acestea.
Una dintre sculpturile în basorelief îl reprezintă pe Sfântul Daniil Sihastrul.
Lacul Sărat
Lacul Sărat se află, de asemenea, la o adâncime de 35 de metri. Este un lac artificial care a fost săpat de către minerii de acolo.
Lacul este înconjurat de o balustradă din lemn și este iluminat de lumini fluorescente verzi. Lacul conține o plută de lemn scufundată care a fost folosită pentru a conduce oaspeții invitați la petrecerile din sala de bal adiacentă lacului.
De asemenea, cuplurile tinere din acea vreme își anunțau public logodnele de căsătorie vâslind împreună pe plută. În 1902, regele Carol I a vizitat mina și a vâslit pe plută. Pluta a rămas pe fundul lacului, deoarece scoaterea ei de acolo ar fi dus la ruperea și deteriorarea ei.
Sala Ecou
Sala Ecou este ultima cameră din interiorul minei. Camera vine imediat după sala de gimnastică și se află, de asemenea, la o adâncime de 44 de metri. Camera conține o cabană din lemn, leagăne cu bănci din lemn și mese de picnic.
În timpul perioadei comuniste, camera Ecou a fost folosită și ca depozit pentru diferite tipuri de brânzeturi. Urmele mirosului de brânză persistă și astăzi în această zonă.
Sursa foto: 123rf.com
