Spitalul din Ștei unde a fost confirmat un român infectat cu hantavirus a fost amendat. Ce se întâmplă cu pacienții

Carantină de 21 de zile la spitalul din Ștei

Imediat după confirmarea cazului din Bihor, inspectorii sanitari au dispus relocarea de urgență a celor 8 pacienți contacți ai cazului într-o zonă izolată, organizată în saloane de tip nucleu, cu circuite separate. Măsura a fost luată pentru protejarea celorlalți pacienți și a personalului medical. Persoanele contact vor rămâne sub supraveghere strictă și în carantină pentru o perioadă de 21 de zile.

Deratizare „pe hârtie” și mizerie în blocul alimentar la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei

Neregulile identificate în cadrul Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Șteiau au atras amenzi contravenționale imediate. Potrivit Ministerului Sănătății, s-a dispus inspectorii au dat unității sanitare o amendă de 2.000 de lei pentru deficiențe majore în activitatea de deratizare. În documentele de intervenție lipseau informații esențiale, precum lotul produsului utilizat și avizul biocidului, aspecte care nu permit certificarea eficienței măsurilor împotriva rozătoarelor. Inspectorii sanitari au extins controlul și la firma privată care a efectuat deratizarea.

S-a mai dat o amendă de 3.000 de lei pentru nerespectarea normelor sanitare în zone cu risc crescut de contaminare. În blocul alimentar au fost constatate suprafețe neigienizate și condiții necorespunzătoare de depozitare a hranei.

De asemenea, s-a constatat depășirea capacității aprobate a unității, cu 319 pacienți internați raportat la cele 314 paturi funcționale, situație care afectează direct menținerea circuitelor sanitare corespunzătoare. Conducerea spitalului a primit un plan urgent de conformare sub supraveghere strictă.

La Institutul „Matei Balș” se va face testare PCR pentru hantavirus

Pentru a evita incertitudinile și timpul lung de așteptare, Institutul „Matei Balș” va implementa propriul sistem de diagnosticare rapidă. ,,O să mă interesez luni să facem achiziție de truse PCR. Faci PCR și te lămurești imediat dacă este o infecție activă. Trebuie să stăm liniștiți, că se alimentează conspirațiile”, a precizat pentru Libertatea, managerul Institutului.

În România au fost 15 cazuri de hantavirus în ultimii 4 ani

În țara noastră, hantaviroza a fost prezentă în ultimii ani, dar au fost raportate cazuri puține. Datele statistice oficiale arată că în 2023 au fost 4 cazuri, în 2024 doar 3 cazuri, în 2025 au fost 7 cazuri, iar acum un prim caz raportat.

Prof.dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului ,,Marius Nasta” din Capitală a subliniat încă de vineri pentru Libertatea că acest ultim caz de hantavirus, care a apărut în România: „Este o simplă infecție virală, nu un fenomen de import” și că nu are legătură cu focarul de pe nava de croazieră MV Hondius din Atlantic, dar că nu va fi singurul, în viitor vor mai apărea astfel de cazuri.

Cum este definit un caz suspect în România?

Conform metodologiei INSP, un caz suspect reprezintă asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, într-un context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face exclusiv în laborator, prin evidențierea anticorpilor specifici.

În cazul pacientului din Bihor, analizele probelor biologice, au fost trimise la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, care a identificat tulpina implicată.Potrivit  Institutului Cantacuzino, proba a fost testată folosind tehnica Western Blot. Specialiștii au constatat ,,prezenţa anticorpilor de tip IgM şi IgG pentru serotipurile de Hantavirusuri specifice Europei şi Asiei (Puumala, Dobrava, Hantaan şi Seoul)”, precizează Institutul Cantacuzino. 

INSP a afirmat încă de săptămâna trecută că acest caz ,,nu are nicio legătură cu focarul identificat la bordul navei de croazieră cu virusul Andes (Hantavirus) care circulă doar în America de Sud. Menționăm că pacientul este stabil, conștient și cooperant. Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte”.

Simptomatologia poate fi ștearsă la început, ceea ce face ca uneori diagnosticul să fie pus târziu. „Perioada de incubație variază foarte mult: de la o săptămână până la opt săptămâni de la expunere”, avertizează medicul infecționist Adrian Marinescu.

Majoritatea persoanelor fac forme ușoare sau sunt asimptomatice, dar există și un număr mic de pacienți care dezvoltă forme severe, în unele cazuri ducând la deces.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE