Scapă de cancer: Tehnici de gătit sănătos!

De fiecare dată când simt mirosul de prăjeală, mă încearcă două sentimente contradictorii: unul este cel de poftă – fiindcă creierul ştie prea bine ce influenţă are grăsimea asupra mâncării, şi anume de potenţare a gustului alimentelor, iar celălalt este cel de teamă: teama că, dacă aş mânca prăjeli, nu doar că m-aş îngrăşa, ci m-aş şi îmbolnăvi. Prăjelilor nu li se asociază doar grăsimi aducătoare de calorii în exces, ci şi o mulţime de substanţe toxice, rezultate prin arderea grăsimilor.

„Otrăvurile” din prăjeală
Dr Corina Zugravu, specialistă în igiena alimentaţiei şi nutriţie la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, explică faptul că „în funcţie de dimensiunea produsului ce trebuie tratat termic, timpul de prăjire se poate prelungi, iar asta înseamnă un risc al descompunerii grăsimilor, cu apariţia de peroxizi cu efect iritant.” De amintit şi fumul de acroleină care se degajă prin descompunerea grăsimilor prăjite, care are efect iritant puternic asupra ochilor, pielii şi căilor respiratorii. „Aşadar, dacă chiar trebuie să folosim această metodă, e bine să prăjim numai produsele care merg făcute repede, cu o cantitate mică de grăsime, cum ar fi ouăle, ciupercile, legumele tăiate fin”, explică specialista. Indicat pentru prăjire este uleiul de măsline, care nu se arde la temperatură prea mică. Poate fi folosit şi uleiul de palmier, însă nutriţionista nu-l recomandă, deoarece îl consideră prea bogat în acizi graşi nesa-turaţi, aceştia provocând creşterea nivelului de colesterol „rău” (LDL, cu densitate mică) şi favorizând apariţia bolilor cardiovasculare.
Citeşte mai multe pe unica.ro!
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE