Turismul românesc dă semne de creștere după începutul deficitar al anului 2026, arată datele INS
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Industria ospitalității din România traversează o perioadă de reconfigurare în prima jumătate a anului 2026, marcată de un comportament prudent al consumatorilor. Conform celor mai recente date publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), luna mai a adus o ușoară stabilizare a numărului de sosiri în structurile de primire turistică, însă durata sejururilor rămâne pe un trend descendent.
Cuprins:
Sosirile totale trec pe plus
Astfel, sosirile înregistrate în unitățile de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.121,1 mii de persoane în luna mai 2026, înregistrând o creștere marginală de doar 0,1% comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În schimb, numărul de înnoptări a scăzut substanțial, cu 4,3%, ajungând la un total de 2.159,2 mii.
Această diferență dinamică arată că, deși numărul vizitatorilor individuali s-a menținut, aceștia aleg să petreacă mai puține nopți la destinație. Durata medie a șederii în luna mai 2026 a fost raportată la 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,0 zile pentru turiștii străini.
Cine vizitează România și de unde vin turiștii străini
Structura publicului care susține turismul național rămâne majoritar internă. Din totalul sosirilor din luna mai, turiștii români au reprezentat 75,2%, în timp ce restul de 24,8% a fost asigurat de vizitatorii din afara țării. Aceleași proporții se reflectă și în cazul nopților de cazare: românii au generat 74,2% din totalul înnoptărilor, iar străinii 25,8%.
În ceea ce privește proveniența vizitatorilor internaționali, Europa rămâne principala piață emitentă. Pe segmentul sosirilor din luna mai, continentul nostru a contribuit cu 213,3 mii de turiști (în creștere față de cele 183,3 mii din mai 2025), urmat de America de Nord cu 25 de mii și Asia cu 22,4 mii. C
lasamentul se păstrează similar și la capitolul nopților petrecute în unitățile de cazare, unde europenii conduc detașat cu 420,2 mii de înnoptări, urmați de nord-americani cu 128 de mii și de turiștii asiatici cu 89,1 mii.
Cu toate acestea, capacitatea de cazare a fost mai puțin solicitată decât în primăvara anului trecut. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost în luna mai de doar 25,7% pe totalul structurilor, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale față de intervalul similar din 2025.
Bucureștiul și Brașovul conduc clasamentul județean
Datele cumulate pentru perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026 evidențiază o tendință mai amplă de contracție la nivelul întregului an, influențată puternic și de rezultatele slabe din lunile precedente. De exemplu, în luna aprilie 2026, turismul românesc a înregistrat o scădere bruscă de 7% la sosiri și de 11,6% la înnoptări, cu un indice net de ocupare care coborâse la 20,3%.
Privind imaginea de ansamblu a primelor cinci luni din 2026, indicele mediu de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 21,8%, în scădere cu 2,7 puncte procentuale față de perioada ianuarie-mai 2025.
Din punct de vedere geografic, interesul turistic rămâne concentrat în câteva puncte cheie ale țării. În primele cinci luni, cele mai mari valori ale sosirilor s-au înregistrat în Municipiul București (757,9 mii persoane), urmat de județul Brașov (491,3 mii persoane) și de județul Cluj (233,7 mii persoane).
Aceeași ierarhie se păstrează și în cazul volumului de înnoptări din perioada 1 ianuarie - 31 mai 2026:
- Municipiul București – 1.549,8 mii de înnoptări (având deja peste 1,1 milioane raportate doar la finele lunii aprilie);
- Județul Brașov – 927,7 mii de înnoptări;
- Județul Cluj – 406,1 mii de înnoptări.
Pentru context, pe segmentul de început de an (ianuarie-aprilie), județul Prahova reușise să prindă podiumul la înnoptări cu 323,4 mii, însă dinamica extinsă până în mai reconfirmă polii urbani și Brașovul drept motoarele principale ale industriei.
La nivel global pentru intervalul celor 5 luni din 2026, cei mai mulți turiști străini care au ales destinațiile din România au provenit din Italia (89,7 mii persoane), Germania (85,2 mii persoane) și Regatul Unit (60,1 mii persoane), consolidând importanța conexiunilor economice și culturale cu aceste state vest-europene.
