5 motive pentru care nu vom avea o epidemie de holeră pe litoralul din România. Îndemn la calm, Marea Neagră e sigură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avertismentul recent al OMS privind riscul transmiterii holerei sau al altor boli în Ucraina după distrugerea barajului Kahovka a făcut mulți români să se întrebe dacă mai sunt în siguranță pe litoral. Mai ales că sezonul abia a început, nu puțini își fac griji legate de o eventuală epidemie. Potrivit specialiștilor însă, riscul, pentru cei din afara Ucrainei, este mic și a fost mult exagerat în diversele comunicări, nu în cele oficiale.
Cuprins:
- Întâi de toate, ce este holera?
- 1. Riscul din Mariupol este diferit de cel din Năvodari
- 2. Nici în Ucraina, în acest moment nu există niciun caz documentat de holeră.
- 3. Sunt peste 100 de ani de la ultima epidemie serioasă de holeră în Europa
- 4. Felul în care se transmite funcționează în favoarea noastră.
- 5. Există vaccinuri și alte măsuri protectoare în cazul, puțin probabil, să apară și în România cazuri de holeră.
În urmă cu o săptămână, la un briefing al Organizației Mondiale a Sănătății, ofițerul tehnic Teresa Zakaria a spus că riscul epidemiei de holeră în Ucraina este real, deoarece patogenul există în mediu.
OMS a mai spus că-și va intensifica eforturile în Ucraina pentru a răspunde la o serie largă de probleme de sănătate publică, de la traumă la bolile ce pot fi transmise prin apă, precum holera. Avertismentele OMS privind bolile infecțioase au făcut momentan referire la teritoriul ucrainean, nu la țările vecine, ca România.
Întâi de toate, ce este holera?
Holera poate fi într-adevăr o boală bacteriană foarte severă. În cele mai grave cazuri, dacă nu este tratată, infecția poate ucide în câteva ore.
Holera este cauzată de o bacterie numită Vibrio cholerae și oamenii tind să o contracteze prin consumul de alimente sau de apă contaminată cu această bacterie, explică jurnaliștii de sănătate BBC.
Răspândirea holerei este strâns legată de instalațiile sanitare precare și de apa potabilă nesigură, unde bacteria se poate dezvolta și răspândi.
Este o boală care adesea se suprapune peste suferința din timpul crizelor umanitare - atunci când se întrerupe aprovizionarea cu apă și canalizare, iar oamenii se adăpostesc în spații aglomerate, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra sistemelor de apă.
Odată infectați, unii oameni fac diaree apoasă și se deshidratează grav. Acest lucru necesită un tratament rapid cu lichide și antibiotice.
Dar holera nu e, în niciun caz, o boală care se generalizează, în condițiile societății europene și nu numai, de azi. Unii dintre cei infectați au simptome ușoare până la moderate, iar mulți dintre cei bolnavi nu au niciun simptom, dar pot purta totuși microbul în fecale.
1. Riscul din Mariupol este diferit de cel din Năvodari
Holera se ia, de obicei, prin consumul de alimente sau apă contaminate și este strâns legată de condițiile sanitare precare. Cadavrele și gunoaiele necolectate în orașe afectate de război se adaugă la condițiile insalubre.
Asta înseamnă că zonele cu infrastructura grav afectată de război au anumite riscuri de sănătate publică pe care alte orașe, în condiții normale, de pace, nu le au. Riscul din Mariupol nu este același cu riscul de la Năvodari.
„Dacă cineva merge la mare în Ucraina este o altă discuție, dar dacă merg la mare în zone unde nu există, din punct de vedere epidemiologic, un risc în acest moment, nu este nici un fel de problemă”, spunea și medicul Adrian Marinescu, într-un interviu pentru Hotnews.
O altă țară relativ apropiată nouă în care riscul de holeră e substanțial este Turcia, care a avut infrastructura afectată de cutremurul din februarie și care împarte granițe cu Siria și este în apropiere de Liban, unde există focare documentate de holeră.
2. Nici în Ucraina, în acest moment nu există niciun caz documentat de holeră.
Avertismentul OMS a venit pentru că patogenul a fost identificat în mediu, la fel ca alți patogeni (virusuri, bacterii).
Însă până azi, la peste 15 luni de la startul războiului, în condiții de comunități în suferință, care se spală uneori la lighean, Ucraina nu a înregistrat niciun caz de holeră.
Acest lucru limitează mult posibilitatea ca boala să apară în afara spațiului afectat de război, inclusiv riscul ca o persoană cu această infecție să ajungă în România.
3. Sunt peste 100 de ani de la ultima epidemie serioasă de holeră în Europa
Ultima mare epidemie de holeră din Europa (exceptând războaiele) a avut loc în Hamburg, în 1892, și a ucis 8.600 de oameni.
În contextul invadării Bulgariei, a avut loc o epidemie de holeră și în rândul Armatei Române, în 1913. Au murit atunci 1.600 de oameni.
În întreaga istorie a omenirii au fost, din 1817 și până astăzi, șapte pandemii de holeră, iar boala continuă să provoace epidemii sau să fie endemică în anumite zone ale globului, de regulă țări mai sărace, cu infrastructuri defectuoase. Occidentul, țările din UE au de regulă sisteme care protejează împotriva acestor riscuri. Pentru comparație, așa cum riscul unei epidemii Ebola a fost mult mai mic în Occident și în emisfera nordică decât în majoritatea țărilor africane, și de această dată țările dezvoltate sunt mai protejate, ca infrastructură, în fața acestui risc.
Holera se răspândește cu adevărat doar atunci când infrastructura de apă și canalizare nu funcționează, iar acest risc este foarte marginal în țările cu venituri ridicate.
Pe de altă parte, la fel de adevărat este că la nivel global, situația cazurilor de holeră s-a agravat, după cum arăta un raport OMS în martie 2023. La acel moment, 24 de țări - din Africa, din Caraibe și sudul Asiei -raportau cazuri de holeră. “În prezent, principalul risc pentru europeni va fi reprezentat de cei care călătoresc în zonele în care au loc epidemii”, scrie profesorul Paul Hunter în The Conversation.
Cu alte cuvinte, deși e bine să rămânem calmi cu privire la posibile riscuri de pe litoral, ar fi de preferat să avem prudență maximă când călătorim, în zonele mai sus indicate. Mai ales într-o destinație din afara continentului sau una în care știm că sunt cazuri de holeră. În general, alertele sunt clare.
În contextul încălzirii globale care provoacă tot mai des inundații sau secete masive, holera e de așteptat să devină o amenințare mai mare la nivel internațional. Așadar, ideal e să verificăm situația la zi atunci când călătorim în afara țării, mai ales dacă avem dubii.
4. Felul în care se transmite funcționează în favoarea noastră.
Majoritatea infecțiilor de holeră sunt cauzate de consumul de mâncare sau apă contaminate. Transmiterea directă de la o persoană la alta e rară.
De asemenea, pe plan local, salinitatea apei din Marea Neagră reprezintă un factor protector și în ceea ce privește transmiterea bacteriilor sau virusurilor, potrivit infecționiștilor.
5. Există vaccinuri și alte măsuri protectoare în cazul, puțin probabil, să apară și în România cazuri de holeră.
În zonele endemice sau cu epidemie de holeră, sunt disponibile vaccinurile orale care protejează împotriva infecției. În Europa sunt aprobate vaccinuri -pastile - ca Vaxchora și Dukoral pentru persoanele care urmează să călătorească în zone de risc. Eficiența acestor vaccinuri (care se iau în câte două doze) poate ajunge până la 85%, potrivit cercetărilor.
De asemenea, există o serie de măsuri protectoare la care oamenii pot apela pentru a minimiza riscul de infectare:
- Beți și folosiți apă din surse sigure.
- Spălați-vă mâinile des cu apă și săpun.
- Gătiți bine mâncarea, păstrați-o acoperită, și decojiți fructele și legumele.
- Faceți curățenie în siguranță. După ce ați terminat de curățat, aruncați apa cu săpun și cârpele murdare. Spălați-vă din nou pe mâini cu săpun și apă sigură după ce ați curățat și dezinfectat suprafețele.
- Dacă credeți că apa dumneavoastră nu este sigură, tratați-o cu un produs pe bază de clor sau fierbeți-o. (Pe larg, și alte variante de tratare a apei aici.)
Sezonul de la Marea Neagră poate continua, această amenințare bacteriană este ultima dintre problemele sale.
gheorghe_2 15.06.2023, 22:34
Cine se uită la cum arată litoralul românesc, apa care îl scaldă, mâncarea servită în restaurante și la condițiile de cazare de acolo, își dă seama că asigurările din articolul de mai sus nu fac nici doi bani. Nu numai holera îl amenință pe turistul inconștient, ce ajunge în nenorocirea aia, ci și ciuma, lepra, tifosul și toate bolile pământului, care au circulat prin Europa, din Evul Mediu încoace, plus altele necunoscute încă, care îl pândesc pofticioase de după colț.
Sofa_King 19.06.2023, 14:51
Crei care au dat flag la comentariul anterior sunt Rafila, Arafat plus niscai patroni de shaormerarii.