Acordul UE – Mercosur: Oportunitate sau amenințare? 

Comisia Europeană estimează că exporturile Uniunii către țările Mercosur ar putea să crească cu 39% pe an și ar genera 440.000 de noi locuri de muncă în Europa.

Totuși, pentru a fi ratificat acordul trebuie să fie aprobat de Parlamentul European, unde o majoritate nu este încă garantată. Este posibil însă că acordul să intre în vigoare printr-un mecanism de aplicare provizorie.

Ce este Mercosur?

Mercosur, pe înțelesul tuturor, este o uniune a mai multor tări din America Latină care le permite acestor țări să facă schimburi comerciale mai ușor și să colaboreze economic.

Țările care fac parte din această uniune sunt Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay, Bolivia (a aderat abia în 2024) și Venezuela (suspendată în prezent din motive politice).

Împreună, Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay formează a șasea cea mai mare economie a lumii, având o populație totală de 270 milioane de oameni.

Profilul membrilor – ce trebuie să știe antreprenorii români

Brazilia este cea mai mare economie a Americii de Sud, este recunoscută tradițional ca lider în agricultură și al doilea cel mai mare exportator de fier din lume, dar și un producător major de aluminiu. Totuși, a dezvoltat și sectoare industriale de înaltă tehnologie, precum aeronautica și serviciile cu valoare adăugată mare. Sectorul serviciilor reprezintă 58,9% din PIB-ul Braziliei și angajează 72% din forța de muncă activă.

Argentina joacă un rol important în economia globală, în special în producția agricolă (creșterea animalelor, cultivarea cerealelor, citrice, tutun, ceai și struguri). Țara este bogată în resurse energetice, este cel mai mare producător de gaze din America Latină și deține a treia cea mai mare rezervă de gaze de șist din lume și a patra cea mai mare rezervă de litiu. Sectoarele industriale proeminente includ prelucrarea alimentelor, fabricarea de automobile, petrochimia și electronicele. Sectorul serviciilor este cel mai mare contribuitor la PIB, reprezentând 53,1%, și angajează 76% din forța de muncă activă. Activitățile-cheie includ finanțele, turismul, telecomunicațiile, sănătatea, educația și comerțul cu amănuntul.

Uruguayul – supranumit și Elveția Americii Latine – a cunoscut o creștere economică semnificativă în ultimele decenii. În 2023, PIB-ul pe cap de locuitor de peste 22.000 de dolari a poziționat Uruguayul pe primul loc în America de Sud din punctul de vedere al acestui indicator.

Uruguayul este un producător și exportator important de produse agro-alimentare și celuloză, iar în domeniul serviciilor, IT-ul, logistica, transporturile, serviciile financiare, call centerurile și centrele de servicii partajate au înregistrat o creștere substanțială. Un aspect important în Uruguay este că facilitățile portuare ale țării sunt amplasate strategic de-a lungul Oceanului Atlantic și căii navigabile fluviale Paraguay-Paraná, oferind acces atât către locații de peste mări, cât și către interiorul continentului.

Paraguayul este o forță agricolă, sectorul beneficiind de tehnici agricole moderne și de o cerere mare din partea Braziliei și a Chinei. Țara este una dintre cele mai disciplinate din punctul de vedere al fiscalității din America de Sud, are unul dintre cele mai mici rapoarte datorie/PIB. Totuși, sectorul financiar rămâne subdezvoltat, limitând accesul la creditare pentru companii și consumatori. Țara a făcut progrese în extinderea accesului la educație, sunt necesare mai multe investiții pentru a îmbunătăți calitatea forței de muncă și pentru a crește productivitatea.

Competiția, motor al progresului economic, nu inamic

Economistul Bastiat, prin satira sa celebră „Petiția lumânărarilor”, explică faptul că atunci când detractorii cer blocarea competiției sub pretextul protejării producătorilor locali, de fapt, blochează progresul și eficiența, exact așa cum cei care produceau lumânări luptau împotriva soarelui:
„Vă rugăm să adoptați o lege care să ordone închiderea tuturor ferestrelor, luminatoarelor, obloanelor, perdelelor și jaluzelelor, adică a tuturor deschiderilor, găurilor și crăpăturilor prin care lumina soarelui poate intra în case. Această lumină gratuită a soarelui dăunează afacerilor noastre, ale producătorilor merituoși de lumânări.” (S: fee.org).

Morala pentru cei care critică acordul?

Să te opui accesului la resurse mai ieftine și mai abundente este o formă de autosabotaj economic. Protejarea cu orice preț a unor sectoare care refuză adaptarea nu face decât să pedepsească consumatorul și să sufoce inovația, astfel, economia se transformă într-o încăpere cu ferestrele ferecate în fața oportunităților globale.

Atunci când acordul va deveni operațional, de fapt, antreprenorii vor avea acces la mai multe situații favorabile dezvoltării afacerilor lor; cine va ști să le vadă și le exploreze va ieși câștigător, iar țările de unde provin aceștia vor fi mai înstărite, asta înseamnă, de fapt, liberul schimb, mai multă bunăstare economică.

Ce ar trebui să facă România și antreprenorii români?

1. Diplomație economică activă și orientată spre înțelegerea nevoilor din piețele vizate.
2. Educație pentru internaționalizare.
3. Înțelegerea piețelor Mercosur dincolo de clișee, prin studii de piață pentru identificarea lacunelor de pe piață și a oportunităților.
4. Orientarea spre a exporta produse premium, pariul pe cantitate – acolo unde nu avem aceste capacități – poate fi unul pierzător.

Acordul Mercosur nu este un pericol pentru producătorii locali, ci un test de maturitate și o invitație la internaționalizare. Cine va ști să privească dincolo de discursurile populiste și alarmiste va descoperi o piață uriașă, pregătită să absoarbă inovația și produsele românești de calitate.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE