Când Papa Francisc devine apostolul luptei contra poluării: "Trebuie să îndreptăm Pământul către viață, nu către moarte"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un comentariu publicat în Libertatea, fosta jurnalistă Laura Ștefănuț, care s-a alăturat recent organizației de mediu Greenpeace România, amintește de un recent mesaj al Papei Francisc pe tema pericolelor la care este expusă planeta noastră din cauza încălzirii globale și a poluării și invocă nevoia ca inclusiv politicienii europeni să-și asume din nou în această toamnă decizii ferme pentru limitarea acestor fenomene.
Într-un mesaj dat publicității în urmă cu două zile, cu ocazia Zilei mondiale de rugăciune pentru îngrijirea Creației, Papa Francisc vorbește despre economie circulară, necesitatea de a renunța la combustibilii fosili și de a trece la energii curate și sustenabile.
Este remarcabil că un lider religios înțelege mai bine nevoile lumii actuale decât unii lideri politici occidentali.
Chiar și simplii cetățeni își doresc tot mai mult schimbarea, cu peste 90% dintre europeni care vor trecerea la energie regenerabilă și combaterea schimbărilor climatice.
Dar sumele enorme de bani pompați de industriile poluatoare frânează schimbarea pentru binele omenirii. După cum spune și Papa, “egoismul și interesul personal au transformat creația, acest loc pentru cunoaștere și împărtășire, într-o arenă a competiției și conflictului”.
Yuval Harari scrie că noi, oamenii, am reușit să “cucerim” lumea prin două calități aparte: cooperarea la scară largă și capacitatea de a crea povești. Mai precis, am reușit să cooperăm tocmai fiindcă ne-am creat ficțiuni care să ne ghideze la scară largă.
Religia a fost unul dintre principalele instrumente care a făcut oamenii să colaboreze la scară largă, spune Harari. Alte viețuitoare colaborează în numere mari doar dacă există relații strânse de înrudire (furnici, albine). “Sapiens pot colabora în moduri extrem de flexibile cu un număr nelimitat de străini. Acesta este motivul pentru care sapiens conduc lumea, în timp ce furnicile mănâncă resturile noastre, iar cimpanzeii sunt închiși în grădini zoologice și laboratoare de cercetare”, scrie Harari celebrul său volum Sapiens, apărut și în limba română.
Doar că modul de consum și raportare la natură al omului l-a adus în pragul colapsului, iar tot mai multe voci puternice, printre care și Papa cer schimbarea paradigmei.
Francisc nu este la primul discurs pe subiect și a abordat pe larg problemele de mediu încă din Scrisoarea enciclică publicată în 2015.
Papa vine cu o narativă care, dacă va fi adoptată la scară largă, va schimba fundamental modul în care au funcționat societățile după Revoluția Industrială. Și chiar modul în care a funcționat omul, fiindcă prin mitul religios al creației omul s-a poziționat deasupra creației, dar nu a înțeles asta ca pe o responsabilitate față de natură, ci ca și cum tot ce este în natură i se cuvine oricând, oricum.
"Creația se vaită"
Până acum, omul nu a înțeles că dacă distruge natura sau “creația”, cum îi spune Papa, se distruge pe sine însuși, fiind parte din natură. “Creația se vaită”, spune Papa și invocă distrugerea pădurilor, eroziunea solurilor, deșertificarea, acidifierea oceanelor și intensificarea fenomenelor meteo extreme.
“Acum trebuie să găsim soluții echitabile și sustenabile pentru a trăi și a oferi Pământului răgazul de care are nevoie, acele soluții care satisfac pe toată lumea, fără să distrugă ecosistemele care ne susțin viața”, spune Papa.
Papa vorbește despre concluziile oamenilor de știință, despre rezoluții ONU și Acordul de la Paris, semnat inclusiv de România. Reamintește că suntem într-o urgență climatică și că nu mai avem timp, fereastra în care putem acționa se închide cu fiecare zi trecută.
Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a limita creșterea temperaturii medii sub 1.5 grade celsius”. Papa Franscisc
Papa invită toate statele să adopte ținte ambițioase pentru oprirea unei catastrofe.
“Guvernele ar trebui să-și reînnoiască angajamentele ferme în a îndrepta planeta noastră către viață, nu către moarte, a subliniat Suveranul Pontif.
Europa are șanse mari să propulseze toamna aceasta legi și sisteme care să facă obligatorie acțiunea din partea tuturor statelor membre: renunțarea la petrol, cărbune și gaze naturale, trecerea la energie curată și la economie circulară.
Apel către europarlamentarii români
Primul pas este în 10 septembrie, iar europarlamentarii români care au un cuvânt de spus sunt Traian Băsescu (foto), Tudor Ciuhodaru, Dan Motreanu și Nicu Ștefănuță — membri ai comisiei ENVI, care vor face propuneri pentru votul pe Legea Climei, din luna octombrie.
Noi, la Greenpeace, le-am trimis o scrisoare deschisă prin care vrem să aflăm care este poziția lor și le cerem să acționeze în interes public, lăsând la o parte luptele politice cu mize mici. Știm că UE va oferi sume imense pentru combaterea schimbărilor climatice și nu vor mai oferi bani pentru industriile poluante — Banca Europeană a anunțat deja că nu va mai finanța gazul din 2021. De asta este important ca politicienii români să respecte traseul european referitor la protecția climei și nu să irosească resurse -- să nu ne îndatoreze ambiționându-se să țină în moarte clinică industrii ale trecutului.
În România, suntem cunoscuți mai degrabă pentru protejarea pădurilor, dar mai puțin pentru eforturile de a ajuta România să facă tranziția la energii regenerabile, fără ca asta să însemne împovărarea oamenilor și așa încercați. Lucrăm deja cu autoritățile și vom continua să lucrăm pentru proiecte și accesarea de fonduri pentru tranziție justă, către o economie cu emisii zero de carbon. Lucrăm pentru oamenii de la orașe care vor să folosească energii regenerabile, pentru ca aceștia să beneficieze de legi corespunzătoare și suport pe tot parcursul.
Din păcate, prea mulți din liderii politici români, din toate spectrele, nu înțeleg cum să acționeze pentru a ajuta cu adevărat comunitățile pe bani europeni și riscăm să eșuăm în această a doua perioadă de tranziție. Marea noastră șansă vine din apartenența la UE, dar se pare că fără un sistem de pedeapsă/recompensă refuzăm să acționăm spre binele nostru.
Chiar dacă sunt tot mai multe voci care ne deschid ochii, destinul nostru individual și colectiv rămâne în mâna noastră. Fix ca până acum, doar că de data asta nu ne mai permitem să greșim.
