Cât de pregătiți suntem să facem față unei epidemii de coronavirus în România? Spitale care nu au cultul regulilor și un guvern care nu știe să comunice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spre deosebire de Ebola, care nu se putea multiplica în Europa pentru că virusul se transmitea doar în anumite condiții, epidemia de coronavirus amenință zone întregi și e posibil să testeze sistemul românesc de sănătate, lipsit de norme și de transparență.
Cuprins:
Suntem pregătiți să facem față unei eventuale epidemii de coronavirus în România?
Răspunsul onest și fără menajamente este: cel mai probabil nu.
Epidemia de coronavirus a sărit deja de 78.000 de cazuri (de infecții cu Covid-19) la nivel mondial, iar experții internaționali în sănătate publică avertizează că virusul este mai rapid momentan decât eforturile depuse pentru ținerea lui sub control.
În Italia și Iran, autoritățile au început să ia măsuri draconice pentru ca epidemia să fie restrânsă. În 11 orașe din nordul Italiei, 50.000 de oameni sunt sub carantină de vineri, iar în Iran școlile și universitățile au fost închise ca măsuri preventive.
Răspunsul italienilor, deși poate părea extrem de dur, ar trebui luat ca exemplu de autoritățile române, pentru că numai așa poate fi limitată la maximum apariția de noi îmbolnăviri și se pot evita decesele cauzate de coronavirus.
Majoritatea experților admit deja că - spre deosebire de alte urgențe internaționale de sănătate publică, precum epidemia de Ebola care a afectat Africa în urmă cu câțiva ani - epidemia de coronavirus nu va putea fi ținută sub control într-o singură regiune, ci vor fi afectate mai multe regiuni.
Principala diferență este dată de modul de transmitere a celor două virusuri. Un virus ca Ebola, transmis prin contactul direct cu sânge și fluide biologice, nu avea nicio șansă să facă ravagii într-un sistem occidental de sănătate - în care se respectau reguli de bază pentru evitarea infectării.
În schimb, coronavirusul se transmite ca o răceală, prin tuse, sau strănut, sau contact direct cu un pacient infectat.
Pare că stoparea răspândirii în diferite regiuni nu mai este un obiectiv realist, ci mai degrabă eforturile trebuie să se concentreze pe limitarea impactului acestei boli.
Ce se va întâmpla dacă sau când o să importăm din Italia cazuri de coronavirus? De unde vine pericolul?
- Lipsesc în spitale echipamentele de protecție, dezinfectanții speciali, dar și o cultură a folosirii lor cu sfințenie. Felul în care se reciclează halatele vizitatorilor în marile spitale din Capitală ar trebui să ne dea de gândit, chiar și în absența unor cazuri de infecție cu coronavirus.
- Lipsește din spitale o dictatură a regulilor și a protocoalelor care să asigure ținerea sub control a acestor cazuri odată apărute.
- Și tot din spitale lipsesc, în multe cazuri, rezervele individuale - care să permită izolarea celor infectați -, dar și dozatoarele de dezinfectant la patul bolnavului, care să permită aplicarea celor mai stricte protocoale.
- Epidemia de panică mediatică a ultimelor 48 de ore arată și că stăm foarte prost la capitolul comunicare instituțională, dinspre guvern și autoritățile de sănătate publică spre populația generală. Aceasta ar conta nu doar la domolirea panicii, ci și la aplicarea tuturor măsurilor de prevenție care îi pot ajuta pe oameni să nu se îmbolnăvească.
- Ne mai lipsește și încrederea în autorități, care din nou îngreunează aplicarea măsurilor de prevenție la nivelul populației generale.
Lecțiile epidemiilor de gripă și de rujeolă din România ultimilor ani arată că stăm foarte prost la capitolul respectării regulilor, protocoalelor și măsurilor preventive, fie că vorbim de medici, pacienți, populație generală sau autorități. Va depinde de fiecare din aceste verigi ca o eventuală epidemie de coronavirus să fie cât de mică posibil.
Izolarea celor mai blânde infecții va fi esențială, precum și respectarea unor măsuri mai radicale de carantină - ca închiderea școlilor sau a universităților.
Iar fără prudență maximă în spitale cu privire la regulile de izolare, sterilizare sau respectare a circuitelor, riscurile de răspândire a epidemiei vor crește.
Ce poate fiecare dintre noi să facă?
Autoritățile române ar trebui să înceapă de urgență o campanie masivă de informare a populației. Până atunci, regulile de bază sunt următoarele:
- Gestul spălatului pe mâini este sfânt! Cât de des se poate zilnic, mai ales după ce-am intrat în contact cu suprafețe în spații populare (de exemplu, metroul, autobuzul).
- Evităm să ne atingem fața cu mâinile, mai ales dacă nu suntem proaspăt spălați pe mâini.
- Stăm acasă la primele semne de răceală sau viroză. Atunci când nu se poate însă, cei cu simptome de viroză ar trebui să folosească în mod necesar măști de față pentru a evita îmbolnăvirea altor persoane.
- Când tușim sau strănutăm, ne acoperim fața cu cotul, nu cu palmele.
- Evităm consumul de produse animale în stare crudă/negătită.
Foto: Inquam / Octav Ganea
