Cum schimbă inundațiile de „proporții istorice” și criza climatică peisajul politic din Germania
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„E mai mult decât o inundație, e o apocalipsă”, spune primărița localității Altenahr în timp ce le prezintă reporterilor Tagesschau urmările devastatoare ale potopului. E un sentiment împărtășit de mulți germani în ultimele zile, când vestul țării a fost măturat de inundații „de proporții istorice”. Tot mai mulți dintre ei dau acestei „apocalipse” și un alt nume: „criză climatică”. Iar politicienii sunt confruntați brusc cu un subiect arzător, pe care până acum unii preferau să îl ocolească.
Cuprins:
- Urmează alegerile parlamentare în Germania
- Cum trec candidații la funcția de cancelar testul cizmelor de cauciuc în 2021
- Armin Laschet a râs
- Olaf Scholz a venit din concediu
- Annalena Baerbock, de la Verzi, s-a dus în zonele afectate, dar fără poze
- Criza climatică în contextul Germaniei
- „Radical prin pasivitate”
- Responsabilitatea Germaniei în context global
- Uniunea Europeană și pachetul „Fit for 55”
Chiar și în momentul în care scriu aceste rânduri, echipajele de salvare continuă să caute oameni sub dărâmături. În cele două landuri puternic afectate, Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia, bilanțul victimelor a crescut la peste 180 de morți, iar sute de persoane sunt date dispărute. Între timp au apărut inundații și în sudul Germaniei, în Bavaria.
Șocați de evenimentele recente, mulți locuitori ai Germaniei (subsemnata inclusiv) își verifică telefoanele și observă că nu au nicio aplicație de prevenire a catastrofelor instalată. Conform estimărilor din presă, doar 10% dintre germani folosesc astfel de sisteme de avertizare.
În același timp, 50% dintre casele din Germania <a href="https://www.spiegel.de/wirtschaft/hochwasser-und-unwetter-wie-versicherer-munich-re-die-lage-bewertet-a-d545a6cf-8bab-4bd0-b0bc-a2bdc6d9dc85" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label=" (opens in a new tab)">nu sunt asigurate</a>, contrar concepției larg răspândite cum că nemții ar fi foarte precauți. <br>
Tragedia ultimelor zile pune multe lucruri într-o lumină nouă.
În Belgia, țara vecină afectată, la rândul ei, de viitură și unde numărul victimelor a ajuns în prezent la 27, prim-ministrul Alexander De Croo dădea glas unei stări care a cuprins toate țările lovite de ape: „în fața forțelor brutale ale naturii ne simțim foarte mici și vulnerabili”.
Urmează alegerile parlamentare în Germania
Mulți ochi sunt pironiți acum asupra politicienilor care au funcții de răspundere în această situație de criză: de ei depinde cum vor fi finanțate și organizate ajutoarele de care e nevoie acută (de exemplu, hrana, adăpostul provizoriu și îngrijirea medicală și psihologică a sinistraților), dar și cum se va desfășura pe termen mai lung procesul de reconstrucție a unor zone devastate de furia naturii.
Iar într-o țară care se află la doar zece săptămâni distanță de alegerile parlamentare, atenția publică îi vizează chiar și pe actorii politici care nu sunt implicați direct în administrarea acestei tragedii, dar aspiră la roluri-cheie în viitor.
„Vor apărea multe proteste în următoarele zile, se va spune că acesta nu e un subiect pentru lupta electorală, dar evident că este. Oamenii vor să știe cum îi vor conduce politicienii într-o astfel de situație”, observă autorii unui comentariu politic din ultimul număr al revistei SPIEGEL.
Cum trec candidații la funcția de cancelar testul cizmelor de cauciuc în 2021
Criza de acum e pusă sub lupa politică și pentru că mulți își amintesc și fac o paralelă cu alegerile din 2002, câștigate de social-democratul Gerhard Schröder în cizme de cauciuc.
Înaintea inundațiilor care au cuprins în acea vară estul Germaniei, contracandidatul său conservator, Edmund Stoiber, conducea cu 5 sutimi în preferințele alegătorilor. Dar din poziția de cancelar, Schröder a făcut o figură foarte bună ca administrator al crizei și a reușit să se impună, într-un final, și în alegeri.
Armin Laschet a râs
Folosind comparația cu alegerile din 2002, am putea spune că Armin Laschet, candidatul din partea Uniunii CDU/CSU (care conduce momentan în sondaje), are o poziție care îi oferă mai multă vizibilitate în această criză: el este premierul unuia dintre landurile afectate, Renania de Nord-Westfalia.
Dar până în prezent, această vizibilitate a premierului Laschet pare mai degrabă să dăuneze potențialului cancelar Laschet. Aparițiile sale televizate sunt presărate cu exprimări nepotrivite și gafe.
„Laschet e depășit de crize”, remarcă autoarea unui articol din Die Tageszeitung, amintind și remarca lui controversată din urmă cu un an, când părea să dea vina pe lucrătorii români și bulgari pentru infecțiile cu coronavirus de la producătorul de carne Tönnies.
„Uniunea spera să ducă până pe 26 septembrie o luptă electorală comodă. Sub mottoul: Corona a fost ieri, crizele au trecut. Această iluzie a fost măturată de viitură”, conchide ea.
Olaf Scholz a venit din concediu
Candidatul din partea Partidului Social-Democrat (SPD), Olaf Scholz, se afla în concediu în momentul în care s-a produs viitura.
În urmă cu mai puțin de o săptămână, înregistrase o victorie cu ecou în țară, jucând un rol-cheie în adoptarea cotei minime de impozitare globală la summitul G20 de la Veneția. Iar în aceeași perioadă, partidul său egala în sondaje Partidul Verzilor, conform celor mai recente estimări electorale publicate de SPIEGEL.
Rămâne însă de văzut în ce fel va schimba lucrurile o tragedie de proporții, care aduce în prim-plan subiectul schimbărilor climatice, adică teritoriul politic predilect al Verzilor.
Cert este că Scholz a reacționat rapid la declanșarea crizei, întrerupându-și concediul pentru o vizită în landul Renania-Palatinat, unde colega sa de partid, Malu Dreyer, a fost realeasă ca ministru în acest an. În calitate de vicecancelar și ministru federal al finanțelor, prezența sa la fața locului era suficient de justificată.
Sâmbătă, Scholz a anunțat și alocarea unui pachet de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea victimelor.
Annalena Baerbock, de la Verzi, s-a dus în zonele afectate, dar fără poze
Și Annalena Baerbock, candidata din partea Partidului Verzilor, și-a întrerupt concediul și s-a deplasat în zona afectată, ceva mai târziu decât Laschet și Scholz și fără a organiza conferințe de presă. În afara unei întâlniri cu Anne Spiegel, o altă politiciană din Partidul Verzilor și ministrul mediului din landul Renania-Palatinat, niciun detaliu al vizitei lui Baerbock nu a fost făcut public.
Reținerea ei este de înțeles. Fără a juca un rol direct în administrarea crizei, prezența în zonele inundate îi poate atrage reproșuri că folosește tragedia în scopuri politice.
Spre deosebire de Laschet și Scholz, prezența ei în zonele calamitate nu e legată de nicio funcție executivă. <br>
În ciuda lipsei unei vizibilități directe, Baerbock și partidul ei primesc atenție în mod indirect, în aceste zile, prin profilarea crizei climatice ca subiect principal pe agenda publică.
După ce a fost atacată din cauza unor inexactități din CV și a unor pasaje copiate din cartea ei, candidata Verzilor va fi, dintre toți cei care aspiră la funcția de cancelar, probabil cel mai avantajată de o astfel de turnură.
Forțele naturii au schimbat brutal calculele și prioritățile politice, observă și jurnaliștii SPIEGEL:
Întrebările cu care ne confruntăm nici nu ar putea fi mai mari; e vorba, în primul rând, de criza climatică, despre cum poate reuși umanitatea să mențină această planetă într-un stadiu locuibil.
După imaginile șocante și numeroasele vieți pierdute din ultimele zile, conchid ei, „cine va dori să discute în continuare despre capitole din cărți și CV-uri ar trebui să se întrebe dacă mai e în toate mințile”.
Criza climatică în contextul Germaniei
Oamenii de știință au confirmat deja că există o legătură între inundațiile recente din Germania și fenomenul încălzirii globale, repetând și avertismentele pe care le fac cu orice ocazie, și anume că astfel de fenomene meteo extreme vor fi din ce în ce mai frecvente, devenind „noua normalitate”.
Nu este prima oară când Germania se confruntă cu astfel de probleme. Seceta din 2018, de exemplu, a fost corelată direct cu criza climatică și a reprezentat și momentul în care Partidul Verzilor a început să urce în sondaje, ajungând să obțină un număr-record de voturi (20,5%) la alegerile europarlamentare din 2019.
Tot în 2019 a devenit activă în Germania mișcarea Fridays for Future, în cadrul căreia copiii și adolescenții organizează constant proteste pentru climă. Vinerea aceasta, pe 16 iulie, de exemplu, au avut loc 40 de demonstrații de acest fel.
În plus, în urmă cu doar câteva luni, Curtea Constituțională a Germaniei a decis printr-o hotărâre care a făcut valuri în presa de la acea vreme că legea privind schimbările climatice adoptată de coaliția de guvernare în 2019 nu este conformă, pentru că nu merge suficient de departe. Decizia de atunci a Curții atrăgea atenția asupra faptului că generațiile care se află acum la cârmă nu au dreptul să producă emisii de carbon pe seama celor viitoare.
Schimbările climatice au ajuns astfel din ce în ce mai mult în atenția publică.
Chiar și înainte de producerea inundațiilor, germanii au menționat acest subiect ca prioritar pentru decizia lor de vot la scrutinul parlamentar din 26 septembrie, <a href="https://www.tagesschau.de/inland/deutschlandtrend/deutschlandtrend-2653.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label=" (opens in a new tab)">conform ultimului sondaj</a> electoral al postului public ARD. Criza COVID se plasează abia pe locul 2, la egalitate cu migrația și inegalitățile sociale. <br>
Cu toate acestea, atitudinea politicienilor variază, uneori chiar în cadrul aceleiași formațiuni. În Uniunea Conservatorilor, care conduce în acest moment în sondaje, contextul climatic al inundațiilor a fost abordat în moduri diferite.
Ministrul federal de interne, Horst Seehofer, reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, i-a surprins pe mulți încă de la debutul crizei cu o declarație care i-ar fi putut aparține Gretei Thunberg:
Nimeni nu se mai poate îndoi în acest moment la modul serios că această catastrofă are legătură cu schimbările climatice.
Angela Merkel, chestionată în timpul unei vizite în SUA despre acest subiect, s-a arătat ceva mai rezervată. A menționat că inundațiile și furtunile au existat dintotdeauna, însă „acumularea lor e îngrijorătoare și ne constrânge să acționăm”.
„Radical prin pasivitate”
Reacțiile lui Armin Laschet pe această temă au trezit până acum cel mai mare interes din partea opiniei publice. Deși a declarat public că există o legătură între evenimentele recente și criza climatică, reacțiile sale i-au adus mai degrabă critici.
Între altele, a fost taxat pentru că a expediat întrebările pe această temă ale unei moderatoare TV cu comentariul: „pentru că acum avem o astfel de zi, nu se schimbă politica”.
Nici încercările de a se prezenta apoi ca promotor al inovației în planul politicilor climatice, prin mențiunea activității din landul său, nu au avut succes, această ipoteză fiind demontată de presă. Totodată, programul electoral al partidului pe care îl reprezintă a fost criticat din perspectiva climei ca fiind „radical prin pasivitate”.
Responsabilitatea Germaniei în context global
Laschet a încercat inclusiv o strategie de diminuare a importanței acestui subiect. Într-o intervenție la postul de televiziune ARD, el a vorbit despre o „dezbatere surogat”, în contextul în care aportul Germaniei la emisiile globale de CO2 este de doar 2%.
Opozanții acestei teorii susțin însă că, deși acest aport pare mic, fiind situat în jur de 2,5%, poziția Germaniei trebuie privită și din punctul de vedere al responsabilității globale. Conform estimărilor Ministerului federal al Mediului, țara a contribuit, începând cu epoca industrializării, cu aproape 5 procente la încălzirea globală.
Un alt argument ține de așa-numita „justiție climatică”: creatorii crizei climatice sunt statele dezvoltate din punct de vedere economic, ale căror economii produc emisii majore de dioxid de carbon. Prin urmare, în special țările bogate sunt chemate să aducă o contribuție.
În plus, țările care produc o cantitate de emisii de carbon asemănătoare Germaniei sunt responsabile, în total, pentru jumătate din consumul global. Deci o schimbare de strategie în rândul lor poate avea un impact semnificativ.
Uniunea Europeană și pachetul „Fit for 55”
Politicile climatice ale Germaniei și rolul lor în actualele lupte politice au o relevanță deosebită și la nivel european.
În prezent, economia germană este cea mai mare din UE, urmând a fi și cel mai puternic afectată de noul pachet de legi europene cunoscute sub numele „Fit for 55”, care au ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii cu cel puțin 55% până în anul 2030.
Acest pachet, adoptat cu o zi înainte ca inundațiile să devasteze vestul Germaniei, a fost criticat deja din mai multe părți (Ungaria a anunțat, de exemplu, că îl consideră „inacceptabil în forma sa actuală”) și va fi, cu siguranță, un subiect abordat și în următoarele luni de dezbateri electorale din Germania. El urmează să fie dezbătut și aprobat în Parlamentul European.
Conform planurilor prezentate miercuri, și România va trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 12,7%. Dar o dezbatere publică pe acest subiect și pe tema mai vastă a măsurilor propuse de pachetul „Fit for 55” lipsește încă în țara noastră.
