De ce e bine să citești, totuși? Ca să nu te uiți ca prostul la „Insula iubirii” sau la știrile despre război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Editurile din România au fost amendate de Consiliul Concurenței pentru că ar fi conspirat împotriva Bookster, un serviciu de împrumutat cărți corporatiștilor. Citim cel mai puțin din Europa. Ciucă a scris o carte, una dintre cele mai promovate din UE. Cu cât citim mai puțin cu atât ne dăm mai culți. A se vedea „Insula iubirii”.
Cuprins:
Constipații intelectual vor vedea o incompatibilitate între citit și „Insula iubirii”, un reality show de mare succes în România. Succes e puțin spus. Toată lumea e cu ochii pe niște cupluri care sunt destrămate într-un show. Mă uit și eu. Orice lucru care ne unește, fie și un spectacol tâmpițel, e bun, avem subiect de vorbit. Însă problema e cum vorbești. Nu există o directă legătură între divertisment crescut și ignoranță mare. Ăia care au citit câteva cărți bune la viața lor vor vorbi mai interesant despre „Insula iubirii”. De ce?
Pentru că despre cupluri, dragoste, violență nu s-a vorbit deocamdată mai bine decât în literatură. Un cititor adevărat e un curios, adoră bârfa, adoră neobișnuitul. Sunt însă și alte feluri de „cititori”. Sunt unii prin acest show care îi dau cu „esențe”, „spiritualități”, niște danpurici mititei care au băgat sală, tatuaje. O concurentă citește din cărți mici de rugăciuni, partenerul său a citit probabil cărți de psihologie și self help, trei la kil. Rezultatul e tragic-amuzant.
Mă întristează statisticile despre citit, fără să vezi și ce se citește și mai ales cine citește. De exemplu, acum că sunt de trei ani în învățământ, pot să spun cu mâna pe inimă că se vede, din ce subiecte se dau, din tipul de evaluare, că nici profesorii de umanioare nu prea mai citesc. Elevii buni nici n-au voie să citească într-a 12-a pentru că au de tocit trei comentarii amărâte.
Așa că o pledoarie pentru citit nu se face așa: ia și tu o bucată de celuloză imprimată în mână și bagă! Ăsta nu e îndemn la citit. Cititul stupid poate dăuna. Nu întâmplător, mi se pare că unii dintre cei mai mari cititori de povești acum sunt conspiraționiștii. Ăștia sunt oameni care n-au citit ficțiune când trebuia și acum cred în ficțiuni care, în bună parte, sunt inspirate din tot soiul de metanarațiuni ale omenirii: secte de iluminați malefici, atacuri perfide la adresa omenirii etc.
De aia e bine să citești clasici cum trebuie, cărți mai complicate contemporane, ficțiuni complexe, nu doar comerciale, pentru că acolo poți găsi un soi de limbaj de programare, poți învăța să decodezi felul în care ne mințim public. Literatura e despre adevăr necuantificabil, fie că e despre relații de dragoste sau război. Războiul din Ucraina, armata Israelului în Gaza și zecile de mii de civili morți sau „Insula iubirii” pot fi decodate mai ușor dacă ai citit literatură despre război (de la Stendhal la Camil Petrescu) sau dacă ai citit măcar 10 pagini despre gelozie din Proust.
Și războiul, și dragostea sunt falsificate public. Primul plan, cel al războiului, e plin de știri „strategice”, oricine încearcă să pună întrebări incomode este marginalizat sau chiar arestat (vezi cazul recent al șefului Telegram). Al doilea plan, al dragostei, e și el un show de Instagram, falsificarea relației în poze frumoase și atât e și acum la fel de falsă cum e de când lumea. De aceea, un cititor adevărat adoră bârfa bună, așa cum poate să savureze o conspirație bună, fără să creadă în ea. Poți citi că te vaccinează Bill Gates cu forța, dar poți râde că scenariul seamănă cu unul dintr-un scriitor de mâna a doua, Dan Brown, care imagina un fel de sterilizare forțată a umanității.
Sigur că suntem exasperați de fals în știri, dar în literatura bună găsești ororile războiului, alături de ororile minții umane îndrăgostite – vezi ce-i poate capul lui Gheorghidiu al lui Camil Petrescu, un mascul cu creierii înflăcărați de gelozie, înainte să plece la război și să devină brusc inteligent și lucid în fața ororii.
Cazul Bookster
România nu citește, după toate statisticile. Pe copii îi îndemnăm tot la rețete înghițite mecanic pentru 10 la BAC sau evaluare. Iar după ce treci de astea, nu mai citești decât postări și meme-uri, în 80% din cazuri. Literatura nu te ajută să faci bani, nu dă rețete de trai fericit. Și aș adăuga că, după ce că nu citim, mai și citim multă carte stupizică, fie de nuanță mistică, fie de perfecționare a minții și spiritualității, adică, în general, vrăjeli de duzină.
Marea senzație în lumea cititorului corporatist a fost Bookster, un fel de Uber pentru cititori. Adică e bibliotecă, dar nu e, e aia, dar nu e ailaltă, mă rog, s-au găsit metode să nu se plătească atât cât plătește o bibliotecă normală. Dar e de mare succes, diverse corporații plătesc Bookster, iar angajații iau cărți „gratis”. Această firmă a reușit să și sancționeze editurile nervoase că le fenta cu plata, prin intermediul Consiliului Concurenței care a amendat zdravăn unele dintre cele mai mari companii pentru cartelare (aveți mai multe aici). Ce mă interesează din acest scandal e însă micimea pieței românești de carte și că se vede clar că noi tratăm deja cărțile ca pe moaște sau ca pe etichete de statut.
De ce s-au apucat de scris cărți Ciucă, Burduja, Iohannis? Pentru că „dă bine”. Adică unii își falsifică doctoratele și pentru că au spor zdravăn la salariu. Dar cartea nu te ajută decât să pari ‘telectual. Culmea e că văd același tipar și la corporatistul abonat la Bookster. Adică ai nevoie de aplicație, de cărți cu etichetă Bookster să vadă lumea că ești din acel segment ales de populație. Aceeași prostie era, dacă vă amintiți, cu mersul cu Uber acum 7-8 ani, când era un statement, arăta cât de civilizat ești tu față de proștii care iau taxiuri care plăteau totuși mai multe taxe decât o aplicație care îndemna la neplata taxelor.
În același timp, în București, ai o Bibliotecă municipală totuși mișto, frumos, în centru, te duci iei cărți noi acasă de care vrei, are catalog online etc. La mine în Vrancea, ai Bibliotecă județeană care nu închide vara, achiziții s-au mai făcut, găsești titluri bune. Dar tot ce e infrastructură veche e câh! În timp va fi distrusă pentru că nu știm să facem și mai prietenoase aceste instituții pentru adolescenți.
Mulți dintre cei care mai citesc au o morgă insuportabilă, se dau mari pe la întruniri prăfuite, vorbesc de nu mai termină, cu orele. Cu cât nu citim cu atât ne dăm mai mari că citim. Tragedia e că se vede în viața de zi cu zi, se vede că nu știm convențiile ficțiunii și complexitatea formulării adevărului. Se vede și în agresivitatea cu care primim opinii alternative.
Piața cititorilor trebuia extinsă. Noi am păstrat-o fix pentru o pătură de cititori care mai au bani sau care sunt posedați de diverse fanatisme. Vina e și la cititori, și la editori, și la un stat indiferent (care trebuia să încurajeze cititul pe bune în școli, nu „dezvoltare personală” vagă în programe școlare). Mulți din periferia România urlă acum că se cutremură Vestul, că-și pierde identitatea, cultura etc. E bine că ei au ce pierde. Categoria care urlă la noi e un segment periculos chiar dintre cititori: nu sunt ăia care n-au citit deloc, sunt ăia care au citit un text, două și au crezut că l-au prins pe Zamolxe de picior.
Foto: Facebook / Bookfest - Salonul Internațional de Carte
Ioanitiu 29.08.2024, 12:32
Ce analiza buna! Si ce trist!..................
Inginer 29.08.2024, 13:05
Mă gândesc cât de productivi trebuie să fie angajaţii de la corporaţie, dacă în timpul programului stau şi citesc. Culţi şi productivi, nu? S-a terminat cu statul pe reţele sociale, toată lumea citeşte... De fapt, nu citeşte nimeni, contează să ai pe birou cartea care trebuie cu eticheta de la Bookster pe ea. Că după aia te duci acasă unde, după caz, te aşteaptă soţul/soţia şi copilul/copiii ori te apuci să faci „binging” la un sezon din serialul preferat și să bei bere.
radumatei 29.08.2024, 13:11
A mai ouat Rogozanu o mărgică: a împărțit el publicul din România în ăia care nu citesc (chipurile, nu din vina lor, ci pentru că n-au bani) și ăia care citesc dar „au o morgă insuportabilă, se dau mari pe la întruniri prăfuite, vorbesc de nu mai termină, cu orele” și „sunt posedați de diverse fanatisme”. Suficiente motive să nu mai pun mâna pe o carte în viața mea.
Horea33 29.08.2024, 13:48
Cât de stupid ești să folosești diminutive pentru cuvântul "stupid" Rogazetarule...
Zizi 29.08.2024, 14:17
Adevarul este ca nu prea stiti sa-i atrageti pe adolescenti spre lectura, cu exceptia marilor edituri din tara, acum pedepsite de cc. Am scris ieri ca mergeam la biblioteca in fiecare zi intr-o perioada de trei luni sa invat germana din cartile Emiliei Savin. Dar am pierdut esentialul. Motivatia a venit de la lectorul meu de germana, la lectiile caruia am ras timp de un an si caruia ma straduiam sa-i pregatesc o surpriza, lucru care mi-a si iesit. Atat am facut, iar rasplata a venit de la sine. Ca am fost si raplatita si in bani si in vizite in ala tara intr-o perioada in care abia se deschisesera granitele pentru toti. E o poveste frumoasa oricum, dar n-am eu darul de a povesti ca va scriam o carte despre asta. Haha. Ma faceam si eu mare autoare. A mai fost un lucru care m-a atras pe parcurs. Atmosfera creata de studentii perechi, perechi, veniti sa studieze pentru examene.