Două rapoarte, două versiuni ale poveștii despre situația de la TVR și o întrebare la care ar putea răspunde vrăjitoarea Elena
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La începutul lunii aprilie, conducerea TVR a publicat Raportul de Activitate pe anul 2020. Oficializarea documentul respectă legea pe baza căreia funcționează instituția, adică raportul trebuie întocmit, înaintat Parlamentului și prezentat publicului. Raportul de Activitate pe anul 2020 al TVR n-a intrat în recenta dezbatere a Parlamentului. Au fost supuse la vot și au fost respinse rapoartele din 2017, 2018, 2019. Astfel, Doina Gradea, președintele și directorul general al TVR, a fost demisă.
Cuprins:
Dar ce se întâmplă cu Raportul de Activitate pe anul 2020? Nu-i interesează pe parlamentari? Coaliția PNL – USR PLUS – UDMR și-a făcut treaba, a dat-o jos pe Gradea și a înlocuit-o cu Ramona Săseanu, propunerea PNL, în funcția de director general interimar.
Va fi Săseanu un șef mai bun decât Gradea la conducerea Televiziunii Române? Cel mai la îndemână răspuns este: nu! N-are cum să fie, de vreme ce este o impunere politică, ce va executa ordinele PNL, și are rolul de „interimar”, adică șef cu puteri limitate, șef de sacrificiu. Dar să nu ne hazardăm în predicții și pronosticuri! Probabil că Vrăjitoarei Elena are un răspuns competent, dacă va fi consultată...
Totuși, care-i rostul Raportul de Activitate al TVR pe anul 2020? În lumea noastră politică, s-a văzut, n-are niciun rost. Greu de crezut că vreun parlamentar, fie de la Putere, fie de la Opoziție, l-a deschis, l-a răsfoit, l-a citit. Documentul de 282 de pagini este inutil de parcurs, de vreme ce obiectivele Coaliției au fost deja atinse: am scăpat de Doina Gradea, omul pus de Dragnea, și am pus-o pe Ramona Săseanu, omul pus de Orban. Lectura este un efort inutil. Raportul pe anul 2020 rămâne un act pur birocratic, nu folosește la nimic, nu interesează pe nimeni. Nici măcar o „piesă de muzeu”, pentru că nu vor exista „vizitatori” interesați de această „piesă”.
Dacă un om de bună credință va avea răbdarea (masochismul?) să parcurgă (cu creionul în mână) cele 282 de pagini, își va pune firesc întrebarea: de ce a fost destituită Doina Gradea, de vreme ce raportul pe anul 2020, un an dificil nu numai pentru televiziunea publică, ci și pentru întreaga societatea românească, arată impecabil, fără fisură, beton!
TVR n-a înregistrat pierderi financiare, a făcut investiții, și-a adaptat activitatea în pandemie, n-a trecut angajații în șomaj tehnic, n-a dat oameni afară, și-a protejat angajații, pe anumite segmente orare chiar au crescut audiențele față de anii precedenți, sunt lucruri consemnate în raport, foarte amănunțit, într-o limbă de lemn corporatistă, dar acestea sunt rigorile unui raport oficial, nu se poate adopta retorica din emisiunea „România9”.
Chiar și „cuvântul înainte” al președintelui Doina Gradea, intitulat „2020: Provocări și realizări sub semnul misiunii publice”, consemnează pe scurt „realizările” instituției în 2020. Nu pot fi contrazise, pentru că scrie în raport pe larg, trebuie citit! Există o frază a doamnei Gradea care ascunde premoniția că prea multe zile în fruntea TVR nu va mai avea din momentul oficializării raportului, un fel de „cântec de lebădă”:
„Aceste realizări rămân scrise în documentele oficiale ale Societății Române de Televiziune, astfel încât nimeni nu le poate contesta sau pune sub semnul întrebării vreodată”.
Din păcate, „realizările” vor rămâne niște „litere moarte”, pentru că nimeni nu-și va mai bătea capul să le conteste sau să le pună sub semnul întrebării. Raportul are și un „epilog”, intitulat „O privire asupra anului în curs, premise și perspective pentru 2021”, semnat, cum altfel?, tot de Doina Gradea, în care președintele iese din scenă cu o convingere luminoasă: „Televiziunea Română a fost și rămâne o forță în ce privește profesioniștii pe care îi numără între angajații săi precum și cu privire la calitatea programelor difuzate - toate acestea în ciuda unei legislații incidente care necesită, de multă vreme, schimbări majore cu privire la adaptare la noile tehnologii și punerea în acord cu legislația europeană din domeniu”.
Sunt destule bla-bla-uri în acest „epilog”, dar și pe parcursul raportului. Totuși, să consemnăm câteva cifre din Raportul de Activitate al TVR pe anul 2020:
Venituri din subvenții (bugetul de stat): 335,48 milioane de lei (69,8 milioane de euro), reprezentând 87,7% din totalul veniturilor de exploatare.
Venituri din publicitate: 17,6 milioane de lei, în scădere cu 8,5% față de 2019.
Alte venituri din exploatare: 29 milioane de lei, în scădere cu 16,2% față de 2019.
Cheltuieli de exploatare: 381,62 milioane de lei (79,5 milioane de euro), cu 0,62% mai mici decât în 2019. Din acestea, cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 208,6 milioane de lei (43,4 milioane de euro), cu 6,9% mai mari decât în 2019.
Venituri totale: 382.972.581 lei (79,7 milioane euro)
Cheltuieli totale: 382.000.431 lei (79,5 milioane euro)
Profit net: 218.067 lei (45.430 euro)
Numărul mediu de angajați: 2.163, mai mic cu 35 față de 2019
Venitul mediu net lunar/angajat: 4.019 (inclusiv tichete de masa și vouchere de vacanță)
În raport nu este precizat salariul președintelui Doina Gradea. Dacă TVR ar fi fost o societate cotată la bursa de valori, cu siguranță acest lucru ar fi fost consemnat, ca să știe acționarii, dar poporul nu este acționar, doar politicienii sunt acționarii reali, așa încât leafa merge băgată sub preș. E adevărat, niciun raport de activitate al TVR, în istoria sa, n-a consemnat leafa unui președinte, deci Doina Gradea nu-i o excepție.
Un alt raport
După toate aceste cifre din Raportul de Activitate al TVR pe anul 2020, să mai adăugăm câteva, dar din raportul de audiență al companiei independente Kantar Media, care măsoară audiențele televiziunilor din România:
- 30.000 de telespectatori pe minut a avut TVR 1 în luna aprilie 2021, la nivel urban. Doar 30.000! A ocupat locul 10 în topul audienței urbane, după televiziuni precum Național TV (34.000) sau Happy Channel (37.000).
- 20.000 de telespectatori pe minut a avut TVR 2 în luna aprilie 2021, la nivel urban. A ocupat locul 18 în topul audienței urbane.
- Doar 3.000 de telespectatori a avut TVR 3 în luna aprilie 2021, la nivel urban, locul 56 în topul audienței urbane.
Cota de piață urbană a celor trei canale a SRTV a fost de 2,67% în urban și de 2,87%. Adică, doar 2,87% dintre românii care s-au uitat la televizor în aprilie au urmărit unul dintre programele TVR 1, TVR 2 sau TVR 3. Comparativ, Pro TV a avut pe național o cotă de 17,61%.
Sunt audiențe extrem de mici ale canalelor TVR pentru un Raport de Activitate 2020 atât de mare, de necitit, intrat într-o istorie care nu mai interesează pe nimeni. Oare aceste audiențe din ultima lună de mandat a Doinei Gradea reprezintă moștenirea lăsată „interimarului” Ramona Săseanu?
