Există și vești bune. Care sunt domeniile universitare și facultățile unde școala românească stă mai bine - Shanghai Ranking
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Știrea că nu mai avem nici o universitate în primele 1.000 ale lumii a răscolit sfera publică. N-a apărut încă Shanghai Ranking 2023 pe domenii, va veni în octombrie, dar uitându-se la ierarhia în vigoare, cea din 2022, Aurelian Giugăl, lector la Universitatea din București, arată domeniile unde școala românească e măcar parțial comparabilă cu exemplele de bună practică de afară.
Cuprins:
În această mare de dezamăgire, există și oaze ale normalității, ale performanței, ale necapitulării în fața mediocrității. E corect să le amintim și pe acestea.
De ce sunt importante clasamentele pe domenii
Există nu doar clasamente generale, ci și pe domenii și discipline, iar de multe ori ele sunt extrem de relevante. Pentru că da, Harvard este facultatea numărul 1 la clasamentul general de decenii în șir. Dar, la Matematică, de pildă, Harvard este pe locul 21 în lume (nu că nu ar fi un loc excelent).
În schimb, pe locul 1 la Matematică în toată lumea sunt francezii de la Paris-Saclay University, care vin pe 15 în ierarhia generală (din nou, nu că 15 n-ar fi un loc formidabil).
Când Spania și Olanda sunt mai sus decât Oxford și Cambridge
Un alt exemplu: celebra Oxford (locul 7 pe general) intră pe locurile 101-150 la Ingineria Civilă, un domeniu foarte important al ingineriei.
<strong>Pentru Inginerie Civilă, o școală excepțională este Universitatea Tehnică din Madrid, care ocupă locul 6 în lume, chiar dacă, în clasamentul general, ea vine între locurile 701-800. De aceea sunt importante și clasamentele pe domenii. </strong>
Încă un exemplu. Cambridge e o universitate de excepție, dar un elev care-și dorește inginerie aeronautică (unde Cambridge e pe locul 41 - foarte bună poziție) are variante la fel de bune, sau chiar mai bune, în Olanda la Delft (locul 8 la Aerospace Engineering - top mondial).
În trecerea în revistă a performanțelor pe domenii și specialități ale universităților noastre vom lua ca reper anul 2022 din același Shanghai Ranking. Pentru anul 2023, datele defalcate pe domenii vor fi disponibile abia în octombrie 2023.
Care ne sunt premianții?
Podiumul actual al reușitelor noastre este dat de următoarele facultăți & domenii:
- Științe medicale (medicină clinică) - Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, 101-150.
- Matematică - Universitatea din București, 151-200.
- Medicină veterinară - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, 201-300
- Farmacie & științe farmaceutice - Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, 201-300.
Cine mai intră în clasamente?
ȘTIINȚE NATURALE
- Matematică - Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 301-400 și Universitatea din Craiova, 401-500.
- Științele pământului - Universitatea din București, 301-400; Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 401-500.
- Fizică - Universitatea Transilvania din Brașov, 401-500 și Universitatea de Vest din Timișoara, 401-500.
- Ecologie - Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 401-500.
INGINERIE
- Energie & inginerie – Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 301-400.
ȘTIINȚE MEDICALE
- Științe medicale (medicină clinică) – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, 401-500.
- Tehnologie medicală – Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, 301-400.
ȘTIINȚE SOCIALE = 0, nici o disciplină în cele 1.000 ale lumii, indiferent dacă ne referim la științe politice, sociologie, comunicare, psihologie, administrație publică etc.
Călcâiul lui Ahile sunt aceste științe sociale. Da, aici e 0 pe linie. Nicio disciplină sau domeniu nu intră în clasamentul celor 1.000. E trist, mai ales că aceleași țări din vecini au domenii prezente acolo.
Exemple pentru ȘTIINȚE SOCIALE:
- Economie – Corvinus University Budapest, 401-500.
- Științe politice – Corvinus University Budapest și Eotvos Lorand University (ambele din Ungaria), 401-500.
- Comunicare – Universitatea din Ljubljana, 201-300.
- Psihologie – Universitatea din Zagreb, 301-400, Eotvos Lorand University (Ungaria), 201-300, Universitatea din Belgrad, 401-500.
Datele subliniază cât se poate de clar mica mocirlă în care ne bălăcim, iar noi avem impresia că înotăm într-o frumoasă mare.
<strong>„România Educată” a consolidat un mare deșert, pigmentat cu oaze – facultățile și domeniile performante listate mai sus. </strong>
Sunt voci care spun că acest clasament nu e foarte util. A-l ignora e ușor de zis, cum ar zice Moromete, mai greu este să confruntăm realitatea. Și aceasta e una extrem de dură. Problema e că universitățile din România nu stau bine în nici un fel de clasament. Ca orice clasament, și acesta poate fi criticat, completat etc. Dar a ignora Shanghai Ranking (sau alte clasamente mondiale, că nu performăm în nici unul), asta înseamnă să ne mințim la infinit, să încercăm să justificăm tot timpul că dracul nu e așa de gol. Este foarte corect să spunem că cercetările și studiile trebuie orientate către studenți, iar cunoașterea să fie utilă și din punct de vedere social.
Așa este, cercetarea, mai ales în zona disciplinelor tehnice și sociale, trebuie să fie conectată cu realitatea cotidiană, cu marile probleme societale. Altfel la ce bun să arunci bani pentru cercetare pentru niște studii nefolositoare?
Există o corelație directă între educație de calitate și polarizare mai redusă în societate
Trebuie să menționăm și asta, s-o subliniem apăsat: țările care stau bine la cercetare, științe exacte, inginerești, sociale, stau bine și economic, sunt mai puțin inegale, social mai incluzive.
Da, avem nevoi de facultăți din zona științelor sociale capabile să producă cercetători competenți în vederea identificării problemelor socio-economice și a zonelor unde se pot face intervenții constructive pentru a le ameliora. Desigur, cei care decid ce politici se aplică sau nu sunt tot politicieni, nu oamenii care lucrează în zona academică.
Dar orice politică publică trebuie să se bazeze pe identificarea trendurilor sociale. Iar pentru asta avem nevoie de cercetători pregătiți în universități și facultăți cât mai bune posibil.
Copenhaga1970 18.08.2023, 19:15
La doar două zile după ce lega direct performanța din sistemul de învățământ terțiar (universitar) de numărul locuitorilor al unei țări, domnul autor insistă să ne lumineze. Ghinion.
Aura1 19.08.2023, 10:21
Poate este ceva mai bine în octombrie.
gavrildragan 19.08.2023, 10:39
Sistemul de învățămînt din România este un sistem în adormirea în frunte cu ministru!
mica 19.08.2023, 10:50
Am inceput sa facem alte clasamente ca sa dam mai bine.
Andrissima 19.08.2023, 11:35
?