Universul confabulatoriu al președintelui Trump și realismul ucigător al regimului de la Tehran

Și nu doar despre drone, ci totul despre conflictele armate. Nu cred că ar recunoaște acum că ar ști mai puține. Tocmai acum, când războiul americano-israelian împotriva Iranului aduce clarificări esențiale despre noua logică a războiului. Le rezumă, în urma consultării cu experți, Fareed Zaharia, într-un editorial din Washington Post. Oricât ne-ar distrage atenția de la realitate confabulațiile președintelui Statelor Unite, iată fapte de neignorat.

„Timp de decenii, războiul de precizie a presupus o mână de rachete Tomahawk, bombardiere stealth sau avioane de vânătoare. Acum poate însemna o dronă unidirecțională construită din piese comerciale și lansată în roiuri. Ceea ce necesita odinioară capacitatea unei mari națiuni industrializate poate fi din ce în ce mai mult asamblat, adaptat și scalat de state mult mai mici.

Aspectele economice ale războiului sunt date peste cap. O dronă de tip Shahed costă adesea în jurul a 35.000 de dolari. Un interceptor Patriot costă cam 4 milioane de dolari, sumă cu care s-ar cumpăra peste 100 de drone. Aceasta este noua aritmetică a conflictului: atacatorul cheltuiește doar mii, apărătorul cheltuiește milioane; chiar și o apărare reușită poate deveni o formă de uzură.

Revoluția în domeniu cuprinde mai mult decât dronele. Este vorba, de fapt, despre o nouă arhitectură militară: sisteme autonome ieftine, ghidare asistată de IA, imagini transmise prin sateliți comerciali, comunicații reziliente, senzori integrați și instrumente cibernetice, toate funcționând împreună. Scopul nu este doar de a lovi. Este de a comprima timpul – de a găsi, decide și lovi mai repede decât se poate mișca, ascunde sau recupera inamicul”. Aceasta este adevăratul chip al războiului declanșat de Trump, sub vraja militarismul elocvent al prietenului Bibi.

Din păcate, „geniul foarte stabil” joacă în propriul reality-show, sub ochii unei omeniri stupefiate. Vineri, 20 martie, declara că ia în considerare „încheierea“ războiului. Sâmbătă, 21 martie, la 19.44 (ora Washingtonului) dădea un ultimatum de 48 de ore regimului de la Teheran pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz (în caz contrar amenințând cu distrugerea centralelor electrice, «începând cu cea mai mare»). Ieri, 23 martie, cu nici douăsprezece ore înainte de expirarea ultimatumului, informa că SUA și Iran au purtat „convorbiri foarte bune și productive privind o rezolvare completă și totală a confruntării noastre din Orientul Mijlociu”, motiv pentru care anunța că amână cu cinci zile atacul asupra centralelor electrice. Mai mult, îi asigura ulterior pe reporteri că au existat două zile de discuții… „foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune că în aproape toate punctele există acord”.

Inițial, Teheranul a negat orice fel de contact cu partea americană, ulterior însă lucrurile s-au mai nuanțat și se pare că s-au schimbat mesaje – mediate de Pakistan – între președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și cunoscutul cuplu Kushner-Witkoff. Ghalibaf este un personaj influent, probabil pregătit să îi ia locul lui Ali Larijani în materie de coordonare a securității naționale. Vicepreședintele J.D. Vance, cu care ar urma să se întâlnească în această săptămână la Islamabad, va avea timp să constate că președintele Parlamentului iranian este un negociator redutabil, carismatic de lipsit de scrupule.

Concluzia de etapă ce se poate desprinde este că Iranul – chiar învins de nouă ori în două săptămâni (una dintre glumele sarcastice ale lui Ghalibaf la adresa președintelui Trump) – departe de a capitula, pare să-și fi impus punctul de vedere. Cea mai bună dovadă este că Trump a abandonat brusc retorica schimbării regimului, mergând până acolo încât să afirme ieri că o schimbare de regim s-ar fi produs deja în Iran. Și de data aceasta nu s-a înșelat: frâiele au ajuns în mâinile unor lideri încă și mai duri decât cei eliminați, deciși să-și impună condițiile.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE