Lipsa de precauție se plătește. Situația ridicolă în care se află Nicușor Dan după două luni de mandat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nicușor Dan candidează la Primăria Capitalei din 2012. A candidat ca independent în 2012, a candidat ca lider al partidului local USB în 2016 și a candidat susținut de USR-PLUS și PNL în 2020. Dar până în 2020 nu s-a lansat niciodată în promisiuni palpabile. Campaniile lui din 2012 și 2016 s-au axat mai mult pe ideea de schimbare necesară, de înnoire a Bucureștiului, pe incapacitatea administrativă a primarilor aflați în funcție atunci.
Nicușor Dan mai degrabă a atras atenția asupra problemelor pe care le cunoșteau prea bine toți bucureștenii decât să vină cu soluții la aceste probleme. Un soi de „Băi, e nasol!”. Iar oamenii au spus, de fiecare dată „Da, e nasol, ai dreptate. Aia e”.
2020 a fost diferit. Deși Nicușor Dan nu mai era membru al partidului pe care l-a înființat și l-a și condus la început, deși nu era nici membru al PNL, a beneficiat pe deplin de avântul dezlânat al publicității tipice a USR. Ca și până acum, programul pentru următorii patru ani nu a fost punctul forte al campaniei electorale a actualului primar al Bucureștiului.
S-a speculat la maximum dezmățul extravagant al Gabrielei Firea, au fost speculate cheltuielile sale, din nou au fost prezentate problemele, arhicunoscute.
Și a venit uluitorul moment în care cineva, greu de spus cine, a lansat în online reclama aceea în care USR-PLUS promitea, în numele lui Nicușor Dan, apă caldă. Da, acesta a fost nivelul problemelor în campania electorală din București, capitală europeană la finalul celui de-al doilea deceniu al mileniului 3, secolul XXI.
Numai că, de data aceasta, promisiunea nu a fost vagă, a fost lansată fără fereală și fără cele mai mici precauții. De la distanță, poate părea un semn de disperare, făcut de un staff de campanie care se uita pe sondaje și, văzând că onor candidatul stă prost, n-a mai ținut cont de nimic și s-a aruncat cu capul înainte pe piața promisiunilor. Numai că lucrurile nu stau chiar așa.
Sondajele n-o dădeau favorită pe Gabriela Firea, era destul loc pentru mai bine în comunicare. Da, absența apei calde în sistemul centralizat al Bucureștiului era o problemă a administrației de atunci, care putea fi speculată, dar cu certitudine nu asta era soluția.
În reclama cu pricina există o doză de ironie. Dar este atât de subțire, încât ea nu are cum să fie sesizată de prea multă lume în vâltoarea unei campanii electorale. Multă lumea chiar a luat de bună această promisiune: apă caldă începând fix cu 28 septembrie, ziua de după alegerile locale.
Iar apa caldă nu a venit instant. Nu a venit nici pe 28 septembrie și, în unele locuri, nu a venit nici până astăzi. A venit, în schimb, frigul. Iar mulți dintre bucureștenii branșați la sistemul centralizat de termoficare au constatat că nu doar apa caldă le lipsește din apartamente, ci și căldura.
De când în București se tremură în peste 3.400 de imobile în care nici apă caldă nu este, promisiunea de campanie făcută de USR-PLUS în numele lui Nicușor Dan este amintită de fiecare cetățean afectat, cam scrâșnit și cam printre dinți.
În cei patru ani până la următoarea rundă de alegeri locale, Nicușor Dan poate face minuni. Poate rezolva problema traficului din București, poate salva clădiri istorice, poate reabilita blocurile cu risc seismic ridicat, poate face nenumărate spații verzi și poate rezolva problema lipsei locurilor de parcare.
Din păcate pentru el, nu va putea niciodată să scape de ridicolul acestor două luni (poate și mai mult) în care nu a putut livra singura promisiune concretă, palpabilă, făcută în campania electorală.
Nu este nici pe departe cert că promisiunea apei calde a câștigat Primăria Bucureștiului pentru Nicușor Dan, dar este genul de lipsă de precauție care ar putea să ajute mult la pierderea alegerilor de peste patru ani. Căci, de obicei, lipsa de precauție se cam plătește.
