CAZUL CIUCĂ. Emilia Șercan - jurnalista care a descoperit plagiatele generalilor SRI, de Poliție și Armată și cum a fost ea amenințată cu moartea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cazul plagiatului lui Ciucă, Puterea mizează pe aceeași strategie ca atunci când alți generali au amenințat-o cu dispariția pe ziaristă: cel vizat nu va păți nimic, „pentru că nimeni nu este interesat de Emilia Șercan”.
Cuprins:
Întrebare: Iacob Adrian ți-a solicitat să-i transmiți mesaje de amenințare jurnalistei Șercan Emilia?
Bărbulescu Gheorghe Adrian: DA.
Întrebare: Marcoci Petrică-Mihail ți-a solicitat să-i transmiți mesaje de amenințare jurnalistei Șercan Emilia?
Bărbulescu Gheorghe Adrian: DA.
Așa a răspuns polițistul Adrian Bărbulescu când a fost supus detectorului de minciuni. Episodul a avut loc în aprilie 2019. La ordinul rectorului și prorectorului Academiei de Poliție, polițistul i-a dat mai multe mesaje de amenințare ziaristei Emilia Șercan.
<strong>Rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci au apelat la ultima metodă de timorare, cea cu moartea, pentru că știau că Șercan nu e genul care să se oprească. </strong>
Puternicii adversari ai ziaristei Emilia Șercan
De-a lungul anilor, generalul MApN Gabriel Oprea, generalul SRI Dumitru Dumbravă, generalul de poliție Petre Tobă și alți numeroși ofițeri superiori au fost obiectul investigațiilor Emiliei Șercan, apărute în publicația PressOne.
În același timp, ziarista n-a avut nicio reținere să analizeze și lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kövesi. „Suspiciuni, omisiuni, greșeli”, a scris Emilia Șercan despre teza fostei șefe a DNA. Șercan a remarcat: „Cazul nu este comparabil cu dosarele Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Petre Tobă - ale căror plagiate sunt masive și sfidătoare, dar ridică semne de întrebare nu doar asupra apărării folosite în 2012, ci şi privind însăși teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, intitulată Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”.
După acest episod cu articolul scris despre Kövesi în 2016, Emilia Șercan a mărturisit că a primit amenințări. De aici au pornit, trei ani mai târziu, cei care își spuneau „Echipa”.
„Echipa” se organizează ca s-o distrugă pe ziaristă
„Echipa” era un grup de polițiști din Academia de Poliție, condus chiar de primii doi oameni ca funcții: chestorul Iacob și comisarul-șef Marcoci. După ce dezvăluise o întreagă industrie de plagiate la Academia SRI și la alte instituții, Emilia Șercan s-a concentrat pe documentarea în zona Academiei de Poliție.
Posibila expunere publică și pierderea privilegiilor i-au făcut pe cei din „Echipă” să își pună subordonații să o șantajeze. Ce i-au spus? Că va fi terminată dacă nu oprește articolele despre doctoratele lor. „Echipa-echipa” se numea chiar grupul de WhatsApp deschis de cei care comunicau și se organizau împotriva Emiliei Șercan. Activitatea lor a fost reconstituită de ziarista Mona Dîrțu.
Polițiștii din echipă erau, în mesajele pe care anchetatorii aveau să le descopere mai târziu, violenți verbal și vulgari la adresa Emiliei Șercan. Dar nu s-au oprit la acest nivel. Rectorul și prorectorul au mobilizat mai mulți subordonați pe două direcții:
- Să o compromită pe Emilia Șercan.
- Să o sperie.
<strong>Prima etapă viza încercarea de a o transforma pe jurnalistă la rându-i într-o „plagiatoare”, iar a doua etapă, care a început când au intrat în criză de timp cu prima, a constat în amenințarea fizică a lui Șercan. I s-a spus că va fi suprimată. </strong>
Când unul dintre membri „Echipei”, un polițist de rang mai mic, le-a mărturisit celor doi șefi că se teme, prorectorul Marcoci i-a răspuns cu un mesaj optimist. Acesta sintetizează felul de a gândi și strategia principală pe care se bazează mulți dintre cei ale căror fapte ajung la cunoștința opiniei publice. Comisarul-șef i-a spus polițistului să stea liniștit, pentru că „nu va păți nimic, pentru că nimeni nu este interesat de Emilia Șercan”. Încercarea de a acoperi subiectul, prin ignorare sau prin atacarea „mesagerului” care a adus știrea, este tactica folosită de Guvern și de susținătorii săi și în cazul dezvăluirilor Emiliei Șercan despre plagiatul evident al premierului Nicolae Ciucă.
Ordin pe unitate: mușamalizarea subiectului și Kompromat la ziaristă
Primele 24 de ore scurse de la apariția articolului despre plagiatul prim-ministrului României așa arată. Speranța Puterii este că, nelucrând la nicio televiziune, ci la un site cu un trafic mediu, Emilia Șercan poate fi blocată sau compromisă, pentru că e singură și izolată.
<strong>Mușamalizarea este calea aleasă de autorități. Și, din mesaje, se repetă strategia de kompromat urmată de însuși Gabriel Oprea, un susținător declarat al lui Nicolae Ciucă, și care postase pe </strong><a href="https://epochtimes-romania.com/news/oprea-atac-dur-la-adresa-emiliei-sercan-jurnalista-tatal-tuturor-impostorilor-academici-a-pierdut-procesul---276681"><strong>Facebook</strong></a><strong> când Emilia Șercan l-a deranjat pe el: e femeie, plânge, „a plagiat” ea însăși, e necredibilă. </strong>
Chiar „nimeni nu este interesat de Emilia Șercan”?
Investigația jurnalistică despre doctoratul lui Nicolae Ciucă din PressOne a fost muncită de Emilia Șercan vreme de mai bine de o lună. Riguros, textul conține o analiză cantitativă a plagiatului, o treime din lucrare este copiată, și numeroase exemple.
Șeful Guvernului României, generalul Nicolae Ciucă, a copiat nu doar „expresii din limbajul geopolitic”, așa cum a justificat în răspunsul său, ci și fraze plastice, expresii rar utilizate.
Iată un exemplu:
Lucrarea-sursă: „Au declanșat războiul împotriva terorismului internațional, în numele apărării valorilor și principiilor democratice, a vieții oamenilor, ca urmare a faptului că teroarea a lovit cu ferocitate”.
Lucrarea lui Nicolae Ciucă: „Au declanșat războiul împotriva terorismului internațional, în numele apărării valorilor și principiilor democratice, a vieții oamenilor, ca urmare a faptului că teroarea a lovit cu ferocitate”.
<strong>În doctoratul generalului Ciucă există zeci și zeci de astfel de pasaje și bucăți de pagini copiate, semnalate de ziarista de investigații.</strong>
Marți, în ziua apariției articolului, Puterea aproape că a acoperit subiectul la televiziuni. Plagiatul șefului Guvernului PNL-PSD-UDMR a lipsit sau a fost expediat la Digi 24 sau Antena 3, așa cum a sesizat Cristian Pantazi în G4Media. Mecanismul de manipulare s-a urnit. Doar B1TV a relatat ceva mai consistent. În schimb, în presa scrisă și pe internet, dezvăluirea a adunat un interes enorm din partea publicului. Și aici e cheia. La oameni.
<strong>În zilele care urmează, ca și în alte cazuri, se va da practic o luptă între realitate și industria de escapism reprezentată de televiziunile românești, cele pe care românii petrec mai mult timp decât orice cetățeni europeni, conform studiilor.</strong>
„Fabrica de doctorate", despre care Emilia Șercan a scris o carte, nu poate funcționa decât dacă există și fabrica de zgomote. Falsificarea actualității are nevoie de trădarea misiunii jurnalistice, în primul rând pe televiziuni, căci dacă oamenii ar scruta, pe baza faptelor furnizate de presă, nu ar mai putea exista anomaliile a mii și mii de „doctori” plagiatori și consecințele lor asupra vieții publice.
Dincolo de audiențe, de calcule politice, esența stă acum în această frază rostită de unul dintre șefii Academiei de Poliție, care a ajuns să fie condamnat, în primă instanță, pentru amenințările și șantajul la adresa Emiliei Șercan: este ziarista singură și nu sunt suficient de mulți oameni interesați de adevăr?
